DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL organizează Conferința PAYWEAR 2025
– The Future of Payments is Wearable –
16 octombrie 2025, orele 11:00 – 15:00
Casa Eliad – Bd. Mircea Vodă nr. 5
Parteneri Media – Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV
DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTv România continuă proiectul MOBILE MONEY, inițiat în urmă cu peste 10 ani, și au plăcerea să vă invite la primul eveniment B2B din România dedicat ecosistemului plăților contactless prin intermediul dispozitivelor purtabile – inele, brățări, ceasuri inteligente și accesorii de nouă generație.
PAYWEAR 2025 va aduce împreună bănci, procesatori de plăți, fintech-uri, operatori de infrastructură, producători de dispozitive și retaileri, pentru a dezbate:
* Viitorul plăților contactless în era wearable
* Integrarea NFC și tokenizare în inele, brățări și ceasuri
* Soluții de securitate pentru tranzacții rapide și sigure
* Experiența utilizatorului și adoptarea de masă
* Modele de business și colaborare între bănci, operatori și retaileri
Corneliu Mănescu, MEDAT @ PayWear 2025: România va implementa EU Digital Identity Wallet, portofelul electronic european ce va permite inclusiv efectuarea plăților directe printr-o platformă comună
Conferința PAY-WEAR 2025, organizată de Digital Transformation Council împreună cu revista COMUNICAȚII Mobile pe 16 octombrie 2025, a continuat seria de dezbateri despre viitorul plăților digitale, moderate de Ion Vaciu și Roxana Onea, aducând pe scenă lideri ai inovației din telecomunicații, fintech și dispozitive inteligente.
În cadrul conferinței PAY-WEAR 2025, Corneliu Mănescu, director general în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a vorbit despre paradoxurile digitalizării României, direcțiile strategice pentru 2025-2030 și proiectele-cheie aflate în derulare.
„România este o țară a contradicțiilor. Avem peste 96% acoperire în bandă largă fixă, una dintre cele mai ridicate din Europa, dar suntem pe ultimul loc la competențe digitale și la gradul de utilizare a serviciilor electronice”, a subliniat Mănescu.
Noua echipă ministerială și suflul tehnic
Reprezentantul MEDAT a salutat faptul că actuala conducere, în frunte cu ministrul Radu Miruță, provenind din zona tehnică, a adus o abordare pragmatică, „mai aplecată spre soluții și tehnologii concrete”. Deși ministerul reunește patru domenii distincte – economie, digitalizare, antreprenoriat și turism – direcțiile de politică digitală, AI, securitate cibernetică și tehnologii emergente sunt concentrate în cadrul Direcției Generale pentru Comunicații și Strategii Digitale.
Plățile – motorul digitalizării
Mănescu a mai subliniat că motorul real al digitalizării îl reprezintă plățile electronice, domeniu în care România s-a apropiat de vârful european.
„Suntem la peste 87% adopție a plăților contactless, iar peste jumătate dintre utilizatori plătesc deja cu telefonul. Noile dispozitive purtabile – inele, brățări, ceasuri – duc aceste soluții la un nivel de confort nemaiîntâlnit”, a spus oficialul, făcând trimitere și la demonstrațiile companiilor Maxcom, ZTE și Huawei din cadrul conferinței.
Acesta a comparat parcursul României cu experiența Coreei de Sud, unde nevoia de plăți online a declanșat digitalizarea la nivel sistemic, și cu modelul african de mobile money, bazat pe simplitate și încredere, în lipsa unei infrastructuri bancare clasice.
5G, infrastructură și paradoxuri
Referindu-se la rețelele 5G, Mănescu a respins ideea că România ar fi fost frânată politic în acest domeniu:
„Avem deja o infrastructură fixă excepțională, inclusiv în mediul rural – peste 94% din localități sunt conectate prin fibră optică. Pentru multe state vestice, 5G a fost o cale de a sări peste etape intermediare. Noi am parcurs acele etape.”
Oficialul MEDAT a atras însă atenția asupra unor anomalii tehnice încă prezente: traficul local care ajunge să fie rutat prin Frankfurt, în lipsa unor noduri de procesare locală. Soluția o reprezintă edge-nodurile, pe care ministerul intenționează să le implementeze în 2025, în conformitate cu obiectivele Deceniului Digital European.
Identitatea digitală și E-Wallet-ul european
Un punct sensibil rămâne identitatea digitală – cheia accesului la servicii publice online. Oficialul a confirmat că România va implementa EU Digital Identity Wallet, portofelul electronic european care va permite inclusiv efectuarea plăților directe printr-o platformă comună, reducând comisioanele către rețelele globale Visa și Mastercard.
Va fi o bătălie între birocrația de la Bruxelles și giganții industriei financiare, dar implementarea portofelului european este inevitabilă.
CountryNet – digitalizare comunitară
Proiectul strategic CountryNet (inițial “DigiNet”) va crea peste o mie de centre zonale de digitalizare, cu accent pe mediul rural. Acestea vor integra servicii poștale, bancomate și terminale de auto-servire, fiind operate de angajați ai Poștei Române – „cei în care cetățeanul are cea mai mare încredere”. Scopul este creșterea competențelor digitale ale populației și facilitarea accesului la servicii publice online, prin intermediul unor operatori-intermediari, acolo unde nivelul de alfabetizare digitală rămâne scăzut.
Criza resurselor umane din administrația digitală
Un alt punct critic rămâne lipsa specialiștilor ICT în instituțiile publice, cauzată de salariile necompetitive:
„Cu 1.000 de euro net pe lună, nu putem atrage experți de top. Soluția este fie majorarea salarială pentru competențe rare, fie deschiderea sistemului către colaborări public-private și formule de co-working cu sectorul privat”, a explicat reprezentantul ministerului. În continuare, acesta a recunoscut că parteneriatele public-private, rămân încă un teren minat în România. Deși recunoaște importanța colaborării cu industria, Mănescu a avertizat că în România parteneriatele public-private rămân blocate de teama suspiciunilor de „contracte cu dedicație”:
„Preferăm să nu facem nimic, decât să riscăm o interpretare greșită. Dar fără o resetare a încrederii, digitalizarea reală nu va fi posibilă.”
În concluzie, discursul lui Corneliu Mănescu este o pledoarie lucidă pentru o digitalizare echilibrată, bazată pe infrastructură solidă, educație digitală și transparență administrativă. România are toate premisele tehnice pentru a avansa rapid — „dar fără oameni, totul rămâne doar cabluri și intenții”.
Aleksander Wilusz, Maxcom @ PayWear 2025: Lansăm în România inelele și brățările de plată
Printre invitații principali s-a numărat Aleksander Wilusz, Chief Technology Officer al companiei poloneze Maxcom, un nume deja cunoscut pe piața românească pentru soluțiile sale de comunicații și tehnologie.
Prezentarea „Payment Wearables” a lui Wilusz a descris parcursul companiei poloneze la noi, cu accent pe succesul excepțional al brățărilor și inelelor de plată în Polonia și planurile de extindere pe piața românească.
„Plata viitorului nu mai e gestuală, ci o mișcare naturală. Inelul de plată este noul card.”
Maxcom – de la telefoane pentru seniori la tehnologie de ultimă generație
Fondată acum peste 25 de ani, compania Maxcom a evoluat dintr-un producător de telefoane pentru seniori într-un dezvoltator complex de tehnologii electronice inteligente, cu un portofoliu extins de smartwatch-uri, ceasuri pentru copii și dispozitive purtabile pentru plăți contactless.
Prezentă în România de mai bine de un deceniu, compania colaborează deja cu retaileri majori precum Altex, Carrefour, Auchan și cu operatori telecom precum Orange, Digi și Vodafone.
„În ultimii cinci ani am vândut peste 8 milioane de produse în Europa, iar o parte importantă dintre acestea în România. Polonia și România au o chimie comună – ne înțelegem bine și vrem să dezvoltăm parteneriate pe termen lung”, a spus Aleksander Wilusz.
Ecosistemul Maxcom – mai mult decât un gadget
Wilusz a declarat că succesul companiei sale se datorează viziunii integrative: nu poți lansa doar un produs, ci trebuie să construiești un ecosistem complet – hardware, aplicații, operatori, distribuitori.
„Nu poți doar să cumperi un telefon dintr-o țară asiatică și să pui logo-ul tău. Trebuie să creezi un ecosistem. Asta face diferența între un proiect temporar și o soluție durabilă.”
Cum funcționează dispozitivele de plată Maxcom
Dispozitivele de plată Maxcom sunt wearables pasive – inele sau brățări cu un cip securizat conectat la un card bancar. Nu necesită baterie, încărcare sau smartphone pentru plată.
„Este un dispozitiv care funcționează oriunde este acceptat Visa sau Mastercard. Ieri am plătit peste tot în București doar cu inelul meu de plată. Este sigur, simplu și imposibil de “furat” digital.”
Prin aplicația iDesmo, utilizatorul poate asocia inelul sau brățara cu orice card, poate seta limite de cheltuieli, poate deconecta dispozitivul instant și îl poate reconecta ulterior – fără a apela la bancă.
Payment Rings – între modă și tehnologie
Inelul de plată Maxcom este conceput ca o bijuterie inteligentă: realizat din ceramică, oțel, titan, argint, chiar aur sau materiale compozite, el îmbină designul elegant cu securitatea digitală.
„E un inel cu care poți merge la piscină, la plajă sau la sală. Nu se strică, nu necesită încărcare. Glumim uneori că ar trebui să devină un cadou de nuntă: două inele de plată cu sold preplătit pentru luna de miere.”
Dispozitivul este rezistent la apă și șocuri, funcționând identic cu un card fizic — doar că mai sigur, pentru că nu expune niciun detaliu bancar.
Brățările de plată pentru copii
Maxcom a dezvoltat o gamă de brățări destinate copiilor între 8 și 12 ani, care le permit să efectueze plăți minore (mâncare la cantină, excursii, rechizite) fără telefon mobil.
„Copiii au nevoie de un mod sigur de a plăti, iar cu brățara, părinții pot seta un plafon zilnic, iar toate tranzacțiile apar direct în aplicația bancară a părinților.”
Brățările sunt fabricate în Polonia, din materiale hipoalergenice și respirabile, cu designuri atractive inspirate din cultura copiilor – Minecraft, Capybara, YouTube creators. Pe lângă rolul practic, ele cultivă responsabilitatea financiară încă din copilărie.
Aplicații pentru seniori – tehnologia care redă autonomia
Maxcom a adaptat aceeași brățară pentru seniori și persoane vulnerabile, permițând familiilor să controleze sau să aprobe tranzacțiile, evitând fraudele frecvente în rândul vârstnicilor.
Mulți seniori au nevoie de cineva care să le administreze finanțele. Cu o astfel de brățară, membrii familiei pot monitoriza și valida fiecare plată – o soluție simplă, dar profund umană.”
Modele de business și succesul polonez
În Polonia, patru dintre cele mai mari bănci – printre care PKO Bank Polski – au lansat în 2024 campanii masive de promovare a acestor dispozitive, oferindu-le clienților noi drept bonus la deschiderea conturilor. Rezultatul: creștere neașteptată a bazei de clienți și o frecvență sporită a tranzacțiilor, potrivit datelor Mastercard.
„Oamenii folosesc mai des dispozitivele purtabile decât cardurile clasice. Este mai simplu, mai sigur, mai personal. România poate fi următoarea poveste de succes, pentru că avem piețe și culturi foarte asemănătoare”, a spus Wilusz.
Retail și potențial global
Acum Maxcom lansează pentru prima dată în Europa Centrală dispozitive de plată vândute direct în retail, fără intermediul băncilor. Clienții le pot cumpăra din magazine fizice sau online, le pot conecta la orice card și le pot utiliza imediat. Nu există abonamente, taxe de mentenanță sau limitări geografice: oriunde există Visa sau Mastercard, dispozitivul funcționează.
„Pentru prima dată, oricine poate cumpăra o <cartelă de plată> dintr-un magazin. Este o revoluție tăcută, dar inevitabilă.”
Wilusz a adăugat, cu umor, că următoarea etapă ar putea fi „ochelarii de plată” sau chiar unghii cu cip integrat – tehnologii experimentale deja testate de start-up-uri asiatice.
În concluzie, prezentarea Maxcom la PAY-WEAR 2025 a oferit o perspectivă concretă asupra plăților biometrice și purtabile, un domeniu aflat la intersecția dintre tehnologie, modă și libertate financiară. Polonia a demonstrat că adoptarea rapidă este posibilă. România are acum șansa de a transforma plățile contactless într-un pas natural al vieții de zi cu zi.
Vlad Doicaru, Huawei @ PayWear 2025: Tehnologia nu mai e doar performanță, ci sănătate, stil de viață și prevenție.
Cu o cifră de afaceri de aproape 60 de miliarde USD la nivel global și o creștere de la an la an de 25 de miliarde, verticala consumer a Huawei, care se ocupă de partea de terminale mobile și gadget-uri, își consolidează focusul pe cercetare aplicată. Astfel, divizia de produse de consum — smartphone-uri, wearables, dispozitive audio și tablete — a urcat constant în clasamentele mondiale: compania se află în top 10 cele mai inovative branduri globale, potrivit Interbrand, și pe locul 39 în topul celor mai valoroase mărci ale lumii.
„Consumatorii ne recunosc din ce în ce mai mult pentru calitate, design și inovație. Fiecare produs nou înseamnă o combinație între estetică, funcționalitate și știință”, a subliniat în cadrul conferinței Vlad Doicaru, Business Environment Executive, Huawei România.
„Huawei a devenit un arhitect al ecosistemelor digitale. De la telefoane și tablete la smartwatch-uri și dispozitive medicale inteligente, fiecare produs comunică printr-un limbaj comun: HarmonyOS — un sistem de operare proprietar, dar deschis, care integrează telefoane, ceasuri, laptopuri, automobile și aplicații AI într-o singură rețea logică.
HarmonyOS e deja prezent pe milioane de device-uri în China. E o distribuție optimizată pentru toate tipurile de echipamente mobile, iar în viitorul apropiat va deveni un sistem complet echivalent Windows-ului pentru laptopuri.”
Trifoldul care rescrie designul global
În centrul atenției la Conferința PAY-WEAR 2025 s-a aflat Mate XT, primul telefon pliabil trifold din lume lansat comercial, un telefon aparte, încă unic la nivel global. Telefonul integrează un ecran triplu din aluminiu aeronautic și sticlă proprietară Crystal Armor, rezistentă la zgârieturi, șocuri și umezeală, certificată IP68. Reprezentantul Huawei a mai prezentat și modelele Huawei GT 6 Pro și Ultimate 2.
„Este un produs construit pentru performanță, dar și pentru durabilitate. La nivel mecanic, sistemul de pliere e testat pentru mii de cicluri – e la fel de complex ca un ceas elvețian”, a explicat Doicaru.
Wearables – tehnologie pentru sănătate și prevenție
Huawei redefinește relația dintre tehnologie și sănătate. Noua gamă GT6 Pro și seria Active Rings sunt concepute ca asistenți personali de sănătate, oferind funcții avansate de monitorizare a pulsului, somnului, stresului și activității fizice.
„Ceasurile noastre nu mai arată doar ora. Te învață să trăiești mai echilibrat. Dacă stai mai mult de o oră fără mișcare, te avertizează. Dacă depășești rația zilnică de calorii, îți recomandă ajustări. Este o formă de prevenție inteligentă.”
Produsele Huawei conectează utilizatorul cu propriile date de sănătate, transformând smartwatch-ul într-un instrument de conștientizare și longevitate.
Fotografia ca semnătură vizuală – „X-Image” și noua gamă Pura
Seria Pura 80 și Mate XT8 integrează senzori optici dubli, zoom optic 9.4x și funcții Ultra-Speed Snapshot pentru capturarea obiectelor în mișcare. Huawei continuă tradiția competițiilor globale de fotografie X-Image, care au adunat peste 650.000 de imagini trimise din întreaga lume, inclusiv din România.
Huawei integrează deja tehnologii haptice și AI în domenii precum medicină, robotică și conducere autonomă. În China, peste 4.000 de rețele private 5G deservesc fabrici complet automatizate, operate doar de roboți industriali.
Educație, parteneriate și viitorul AIoT
Doicaru a anunțat intenția Huawei de a colabora cu Universitatea Politehnica din București pentru dezvoltarea unui laborator de experiență de utilizator în ecosistemul HarmonyOS, deschis studenților și dezvoltatorilor locali.
„Avem peste 80.000 de developeri activi și vrem să trecem de 100.000 anul acesta. România poate deveni un centru regional de competențe pentru AI și Internetul Lucrurilor Inteligente (AIoT).”
În viziunea sa, următorul pas este clar: „Principalul concurent al aplicațiilor clasice va fi AI-ul conversațional. Aplicațiile se vor transforma în agenți digitali. Smartphone-ul va fi doar poarta, dar inteligența va fi peste tot — în ochelari, brățări, mașini.”
În concluzie, prezentarea Huawei la PAY-WEAR 2025 s-a dorit a fi o demonstrație de forță tehnologică și coerență strategică. De la telefoanele pliabile la ceasurile medicale, de la fotografie AI la interfețe haptice, compania propune o nouă paradigmă: „tehnologia ca extensie a vieții”.
Lorian Vintilă, ZTE @ PayWear 2025: Plata mobilă a devenit reflexul noii economii digitale
Lorian Vintilă, Senior Account Director – ZTE România, a deschis prezentarea printr-un omagiu adus industriei telecom, care a făcut posibilă digitalizarea de azi.
„Toate dispozitivele inteligente, ceasuri, inele, telefoane sau brățări, se conectează la o rețea – o infrastructură creată în timp, de echipe precum cele ale ZTE, Huawei, Ericsson sau Nokia. Fără această rețea, inovația ar rămâne doar o idee.”
ZTE este companie chineză, listată la bursele din Shenzhen și Hong Kong, ce activează în România de peste 20 de ani, contribuind la dezvoltarea infrastructurii fixe și mobile.
2016 – 2026: un deceniu de transformări majore
Prezentarea ZTE a oferit o imagine comparativă între 2016 și 2026, arătând ritmul spectaculos al adopției plăților digitale:
– În 2016, plata mobilă era o curiozitate tehnologică.
– În 2025, 7 din 10 români folosesc telefonul pentru plăți, potrivit datelor BNR agregate de ZTE.
„Ne-am întrebat unde sunt ceilalți trei din zece. Răspunsul e simplu: în mediul rural și în generațiile mai vârstnice. Dar tranziția e inevitabilă — chiar și acolo, numerarul începe să fie înlocuit treptat de plățile digitale.”
Vintilă a comparat România cu Germania, unde sistemul de plată este încă „hibrid”, iar conservatorismul cultural menține o parte semnificativă a tranzacțiilor în numerar.
„România este o societate mult mai receptivă la tehnologie. Suntem o națiune tânără digital, dar foarte curajoasă.”
„Rețeaua noastră de POS-uri este printre cele mai moderne din UE, ceea ce a făcut posibilă această adopție rapidă. Infrastructura nouă, combinată cu apetitul pentru tehnologie al consumatorilor, a creat un ecosistem favorabil.”
ZTE confirmă o creștere anuală de 24% în segmentul plăților digitale, susținută de expansiunea smartphone-urilor compatibile NFC și a dispozitivelor purtabile.
În România, telefoanele care suportă plăți electronice au devenit accesibile — între 1.000 și 1.500 lei.
„Ca la mașini, diferența dintre Toyota și Maserati ține de rafinament, nu de funcționalitate de bază. Cu 1.500 de lei, oricine poate avea un telefon cu toate funcțiile vitale de plată, comunicație și securitate.”
Totuși, Lorian Vintilă a atras atenția asupra unui fenomen interesant:
„Folosim doar 20% din potențialul real al unui telefon. Restul rămâne neutilizat, deși am plătit pentru el. E o lecție despre consumul rațional de tehnologie.”
Energie, securitate și AI – infrastructura viitorului
ZTE oferă și soluții de stocare, invertoare inteligente și tehnologii pentru rețele verzi.
„Plățile, comunicațiile, transportul și energia converg în același ecosistem digital. E imposibil să vorbești despre finanțe fără să discuți despre energie și date.”
Compania testează deja în România produse noi, echipate cu inteligență artificială integrată, care vor fi lansate comercial în 2026, după obținerea certificărilor europene CE și RoHS.
Inovație în wearable tech – de la ceasuri la ochelari care traduc în timp real
ZTE dezvoltă un portofoliu complet de dispozitive inteligente:
+ Ceasuri și brățări AI, capabile să monitorizeze activitatea fizică și starea de sănătate.
+ Ochelari inteligenți cu traducere instantanee în peste 200 de limbi, care afișează textul tradus direct pe lentilă și pot reda audio în limba dorită.
„Imaginați-vă că purtați o conversație între un român și un chinez, fiecare vorbind în limba sa, dar cu traducerea în timp real proiectată în fața ochilor. Nu e science-fiction. E deja testat.”
Segmentarea portofoliului ZTE – patru direcții majore
1. Telefoane pentru fotografie, cu camere de înaltă rezoluție integrate.
2. Telefoane pentru muzică și conferințe, cu difuzoare stereo dedicate.
3. Telefoane pentru gaming, cu microprocesoare răcite cu plasmă și ventilatoare interne.
4. Telefoane pliabile (foldable), destinate publicului premium.
„Consumatorul trebuie să-și aleagă dispozitivul în funcție de nevoi, nu de imagine. În România încă se caută ieftin și bun, dar performanța are un cost.”
Emil Bîrsan, Teleasistență @ PayWear 2025: De la prevenție medicală la integrare financiară – ecosistemul Butonul Roșu
Emil Bîrsan, fondator Butonul Roșu, a prezentat evoluția proiectului Butonul Roșu, transformat treptat într-o platformă integrată de teleasistență, telemonitorizare și microplăți, sub marca T-Sănătate.
Proiectul, inițiat în 2018, a pornit de la ideea unui card bancar dedicat seniorilor, dezvoltat în parteneriat cu Poșta Română și CEC Bank, dar extins ulterior într-un ecosistem digital complet, care combină:
+ brățări inteligente cu senzori medicali,
+ asistență la distanță prin call-center,
+ servicii de îngrijire la domiciliu,
+ opțiuni de plată și cashback integrate.
„Am vrut ca seniorii să aibă acces nu doar la asistență medicală, ci și la beneficii financiare. Cardul nostru trebuie să fie și mijloc de plată, și instrument de prevenție.”
Ecosistemul Butonul Roșu funcționează pe o infrastructură dezvoltată local, cu microprocesoare de la Nordic, senzori de mișcare Bosch, și parteneriate tehnologice cu Maxcom pentru integrarea brățărilor SOS și a sistemelor de detecție a căderii. Brățara include un senzor gravitațional miniatural, care poate detecta automat pierderea echilibrului, căderea sau pierderea cunoștinței, activând alerta către operatorii de urgență.
„Logica Butonului Roșu este simplă: dacă ești conștient, poți cere ajutor; dacă nu, sistemul trebuie să te salveze singur.”
Întârzieri instituționale, potențial civic
Deși sistemul funcționează deja în proiecte pilot la nivel local – în Ilfov, Brașov, București (Sectorul 2) – extinderea națională este blocată de birocrație și lipsa de coordonare între instituții.
„Statul are infrastructura, dar nu are voința. Poșta Română, Casele de Asigurări și Ministerele au resurse uriașe, dar acționează izolat. În timp ce alții construiesc ecosisteme, noi încă cerem aprobări.”
Bîrsan a subliniat că România are peste 12.000 de poștași activi, capabili să devină agenți comunitari de digitalizare și sănătate, dacă ar fi integrați într-o rețea națională de teleasistență.
Prevenția ca nou capital
Mesajul central al intervenției a fost limpede: „Prevenția este cea mai profitabilă investiție socială. Butonul Roșu nu e doar un serviciu medical, e o platformă de viață. Scopul nu este să ajutăm oamenii când suferă, ci să-i ținem sănătoși.”
Proiectul se află în fază de relansare, cu intenția de a fi integrat în viitorul program CountryNet și în rețeaua digitală comunitară a Poștei Române.
În concluzie, discursul lui Emil Bîrsan a fost o pledoarie lucidă pentru umanizarea digitalizării. El a demonstrat că România are capacitatea tehnică, resursa umană și experiența necesară pentru a construi un ecosistem unitar de sănătate, plăți și prevenție, cu impact social masiv.
„Dacă tehnologia devine parte din corpul nostru, atunci și economia trebuie să devină parte din viața noastră – nu invers.”
…………………………………………………………………….
AGENDA
10:45 – 11:00 – Înregistrarea participanților & Welcome coffee
11:00 – 12:30 – Sesiunea 1
12:30 – 13:00 – Lunch & Business Networking
13:00 – 14:30 – Sesiunea 2
14:30 – 15:00 – Concluzii
Corneliu MĂNESCU – Director General – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Vlad DOICARU – Business Environment Executive – HUAWEI
Aleksander WILUSZ – CTO – MAXCOM
Ștefan FLORIN – Country Manager – MAXCOM România
Lorian VINTILĂ – Senior Account Director – ZTE
Emil BÎRSAN – Fondator – Butonul Roșu
VIP SPEAKERS
MODERATORI
Ce include evenimentul?
Paneluri de discuții cu operatori, producători de device-uri și retaileri
Keynote-uri inspirate de lideri din banking și fintech
Zona de demo live: testarea plăților cu inele, brățări și ceasuri inteligente
Networking dedicat: pentru parteneriate și colaborări concrete
RSVP:
Pentru înscriere și parteneriate, vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA |
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
Participarea se face pe baza confirmării din partea organizatorilor
