Minuta primei întâlniri a Grupului MOBILE MONEY

04.07.2014, Sediul MSI

Lansarea oficială a ideii Grupului de lucru MOBILE MONEY a avut loc în cadrul conferinţei omonime din data de 06.06.2014, iniţiată şi organizată de către Consiliul Consultativ al IT&C, revista COMUNICAŢII Mobile şi TelecomTV, în parteneriat cu Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), Vodafone România, VISA România şi Banca Transilvania. A urmat apoi publicarea raportului conferinţei, pe care îl puteţi accesa online pe ultima pagină a acestui document, cât şi direct pe site-ul MOBILE MONEY www.comunic.ro/mobilemoney. Raportul cuprinde cele mai relevante idei, declaraţii, prezentări şi luări de poziţii ale participanţilor la evenimentul din 06.06.2014, de la Hotelul Radisson Blu din Bucureşti.

Grupul de lucru MOBILE MONEY este deschis invitaţilor CC al IT&C iar prima noastră şedinţă de lucru a fost stabilită în colaborare cu MSI, cu doamna secretar de stat Diana Voicu, instituţie care a şi găzduit prima întâlnire profesională. Urmează ca fiecare dintre membrii Grupului să poată propune găzduirea următoarei întâlniri de lucru la sediul său. Astfel, cea de-a doua întâlnire a fost stabilită la sediul central al C.N. Poşta Română, din Bucureşti, Bd. Dacia, nr. 140, pe 18 iulie 2014, ora 15:00. Prin această modalitate de consultări itinerante, până la sfârşitul acestui an, ne propunem să parcurgem tematicile majore ale ecosistemului Mobile Money. Vom identifica soluţiile şi metodele de implementare, vom dezbate şi analiza împreună obstacolele şi lipsurile sistemului, procedând la rezolvarea problemelor cu factorii direct implicaţi. În final, vom prezenta un raport detaliat MOBILE MONEY în ROMÂNIA atât industriei cât şi instituţiilor abilitate, la sfârşitul anului (decembrie), în cadrul Galei COMUNICAŢII Mobile.

Dintre instituţiile care au rezonat până acum intenţiilor noastre putem menţiona:
Guvernul României, MSI (Ministerul pentru Societatea Informaţională), Parlamentul României (Camera Deputaţilor şi Senatul), Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti (Digital Agenda), FMI-IFC (International Finance Corporation), Banca Mondială, BNR, ANCOM, Consiliul Concurenţei precum şi peste 30 de companii şi asociaţii active în România.

REZUMATUL PRIMEI ŞEDINŢE DE CONSULTĂRI A GRUPULUI DE LUCRU MOBILE MONEY

Diana Voicu, Secretar de stat - MSI
Anul 2014 este unul istoric, prin posibilitatea renegocierii fondurilor structurale pentru perioada 2014-2012. Acum se vizează o abordare strategică, pe proiecte de mare anvergură, cu accent pe factorii de schimbare care să conducă la modificări culturale şi de mentalitate la nivelul funcţionarului public. Strategia “Agenda Digitală pentru România” urmăreşte inovarea în industria IT&C şi în e-commerce. În acest sens, trebuie să impunem măsuri către instituţiile publice fiind necesară replierea lor astfel încât mecanismele de plată să aibă un instrument mobil la bază. Proiectele trebuie să fie exhaustive, nu doar măsuri abordabile numai de către anumiţi agenţi economici din piaţă.

George Anghel, Business Development Manager - VISA România
Vizăm extinderea reţelei de terminale mobile până la nivelul celor mai mici comercianţi din piaţă. Totodată lucrăm şi pentru facilitarea plăţilor online, întrucât acest mediu oferă un mare potenţial în viitor. Suntem bucuroşi că există abordări similare şi dinspre operatorii telecom, întrucât aceste demersuri vor creşte awarness-ul naţional în privinţa plăţilor mobile. VISA promovează tehnologiile noi, gen contactless, dar observăm o reticenţă foarte mare din partea aceloraşi comercianţi mici, acesta reprezentând sectorul cel mai problematic din perspectiva pieţei gri şi negre. În prezent, se înregistrează la nivel naţional 120.000 de POS-uri instalate, din care în ultimii 2 ani am constatat că 30.000 sunt inactive, respectiv cu nici o tranzacţie efectuată în ultimele 6 luni. Asistăm, deci, la o risipă, ţinând cont că un POS costă circa 350 de euro. Pe segmentul corporate există 90.000 de terminale active în prezent, iar la nivelul comercianţilor mici 55.000 de terminale, însă potenţialul acestora din urmă este de 250.000, deci de 5 ori mai mare decât astăzi. Principalul obstacol în implementarea acestor instrumente de plată este evitarea fiscalizării şi apetitul pentru cash. Ca informaţie de reţinut, VISA plus Mastercard deţin abia 4-6% din totalul tranzacţiilor din România, deci aproape 95% dintre acestea se desfăşoară azi în România numai prin cash.

Marin Mitroi, Preşedinte – ROMCARD
Am participat la iniţierea e-commerce în România şi ca pionier al acestei industrii cred că acum este momentul cel mai bun pentru etapa Mobile Money. România a fost un proiect pilot în Europa în etapa e-commerce, deci avem experienţa demarării unor astfel de proiecte de anvergură. Deoarece în prezent se observă pe piaţă anumite abordări punctuale, trebuie să ajungem la un proiect unitar și cred că acesta este cel mai important lucru care ne poate asigura succesul în proiectul Mobile Money. Fiecare dintre noi își dezvoltă propriul proiect într-o secretomanie şi lipsă de colaborare, fără a lua în calcul însă că soluţia unică e cea mai simplă din punct de vedere tehnic. Este foarte puţin probabil ca proiectele individuale să fie acceptate de o piaţă atât de largă, cu atâţia jucători care au diferite viziuni şi obiective. Nu e de neglijat că avem nevoie şi de un cadru legislativ corespunzător. Transfond, de exemplu, trebuie cooptat în această schemă, dar nu i se poate cere să facă singur tot, pentru că soluţia finală este complexă şi părţi din aceasta aparţin celor prezenţi la această întâlnire. În altă ordine, trebuie să reţinem că peste o treime din plăţile online autohtone reprezintă facturi telecom, însă numai industria de telecomunicaţii nu poate să ducă greul plăţilor electronice, trebuie să încurajăm şi industriile conexe.

Ion Matei, Director - Capital Financial Services
Sunt unul dintre iniţiatorii pieţei de e-commerce din România, iar la momentul respectiv am înregistrat un eveniment major prin obligativitatea încasării salariilor pe card. Acum trebuie să trecem la al doilea moment de impact, pe partea de acceptare, în sensul în care comercianţii (eventual cei peste o anumită cifră de afaceri) să fie obligaţi să accepte şi plata cu cardul. Totodată, toţi comercianţii care au activitate reală să dezvolte şi componenta online, respectiv să fie obligaţi/ stimulaţi să accepte instrumentele comerţului electronic. Urmărim creşterea penetrării plăţilor cu cardul în consum. Dacă banii circulă uşor între două numere de telefon (vezi serviciul M-Pesa), acelaşi lucru se poate face instant şi între două IBAN-uri. În prezent se înregistrează 8-10 milioane de carduri unice şi toate pot să fie utilizate online. Problema utilizării frecvente a cardului este valoarea comisionului la retragere este foarte mare pentru mulţi dintre utilizatori şi atunci aceştia preferă să facă maximum 2 retrageri pe lună. În privinţa platformei Ghişeul.ro propun dezvoltarea platformei astfel încât să fie acceptate şi persoanele juridice şi diverse alte organizaţii (universităţi, spitale, ONG-uri etc.) care să poată face şi ele tranzacţii aici. În acest fel se asigură popularitatea şi extinderea sistemului. Valoarea taxelor şi impozitelor plătită prin Ghişeul.ro a fost de numai 6 milioane de euro pe an. Miza este foarte mare pentru că se pliază pe o nevoie acută a Ghişeului.ro şi ar putea fi un cap de lance care să schimbe dinamica mediului de plăţi online. Semnalez şi ponderea foarte scăzută a încasărilor online la companii de mare anvergură, precum Romgaz, unde doar 0,1% din plăţi se efectuează online. În acest sens, marile companii de utilităţi pot să fie determinate să devină jucători activi ai universului plăţilor online şi mobile, cu câştiguri uriaşe pentru toată societatea.

Viorel Motoroiu, Director Asigurări şi Ciprian Boloş, Director Strategie - C.N. Poşta Română
Poşta Română a fost primul emitent de monedă electronică din România care a lansat cardul pe piaţa noastră, încă din anul 2009. Din păcate, criza financiară a omorât din faşă acest proiect dezvoltat de un partener din Marea Britanie, care a preferat să taie toate afacerile din Estul Europei în perioada crizei din UE. În prezent pregătim lansarea de servicii financiare (carduri, conturi, credite), unde Poşta va fi un partener care va folosi licenţa unei bănci din piața noastră. Suntem în negocieri cu doi parteneri mari, în acest sens, două bănci cu licenţă în România în perspectiva electronizării serviciilor, iar noi le cerem deja să gândească o strategie de investiţii în marketing pentru popularizarea serviciilor. Vom emite atât carduri de debit, cât şi de credit, produsele fiind ale băncii partenere. În prezent, Poşta Română gestionează anual circa 10 miliarde de euro cash pentru pensii şi considerăm că este doar o chestiune de timp până când toate pensiile vor fi acordate pe card. Trebuie să ştim că numai 10% din reţeaua de ATM-uri este în mediul rural, deci aici avem o problemă de accesibilitate a pensionarilor la proprii bani. În prezent se înregistrează 5.700.000 de pensionari în România, iar în ultimii 7-8 ani peste 1,4 milioane şi-au primit pensia pe card, deci am ajuns la raportul de 1 din 4. Mai mult, o treime din veniturile CNPR provin din distribuţia de pensii. Atu-urile CNPR sunt cele 5500 de oficii poştale răspândite în toată ţara şi brandul poştaşului român, care inspiră încredere. Pentru viitorul apropiat credem că vom putea să oferim o concurenţă foarte mare la adresa băncilor de retail. CNPR este cel mai mare comerciant din România iar prin noi se transmit peste 4.000.000 de beneficii sociale, însă acest segment nu trebuie să fie comisionat dacă plăţile către beneficiarii acestora s-ar face prin card, astfel CNPR preferă să opereze cu cash pentru acest segment. Viitorul ştim că aparţine însă non cash-ului.

Traian Ionescu, CEO Adviser – SIVECO
Cred foarte mult în proiectul Mobile Money în România, dar acesta are nevoie de sprijin şi de un proiect unitar. Totodată trebuie să fie însoţit şi de alte pârghii de execuţie, pentru că populaţia nu are educaţie în a utiliza banii electronici. Noi am trecut direct de la cash la card, fără a avea experienţa cec-urilor, cum au făcut-o mulţi ani cei din Vest. De aceea, cred că este necesară promovarea în şcoli, la orele de dirigenţie, unde să li se vorbească elevilor mici, de la gimnaziu, liceenilor şi apoi chiar şi studenţilor despre banul electronic şi folosirea acestuia în piaţă, cu avantajele dar şi despre elementele de siguranţă ale sale. De asemenea, se pot proiecta carduri pentru copii sau instrumente gen book voucher, astfel încât cărţile şi alte publicaţii care se cumpără în şcoli să se achiziţioneze prin intermediul acestor instrumente de plată non cash.

Sergiu Cone, Director General - No Cash Capital Consult
Un proiect recent a fost implementat în UK şi vizează un segment extins şi de viitor pentru plăţile mobile, respectiv tranzacţionarea banilor de buzunar pentru copii prin intermediul telefonului mobil. Practic, părinţii nu le mai dau banii de buzunar în mână copiilor, aceştia cumpărându-şi produsele direct prin telefonul mobil, iar părinţii au avantajul de a putea urmări pe factura telefonică pe ce au cheltuit copiii lor banii.

Carmen Elian, Director legislaţie MSI
Avem sarcina clară de a încuraja comerţul electronic, iar ceea ce urmăreşte MSI este creşterea încrederii utilizatorilor în aceste instrumente de plată. Atenţie însă că pot exista şi anumite probleme, aşa cum s-a întâmplat în Bulgaria, în privinţa căreia CE a atras atenţia asupra monopulului plăţii pensiilor, lucru de care se poate intersecta şi CNPR.

Delia Popescu, Preşedinta Agenţiei pentru Agenda Digitală
În privinţa proiectului Ghişeul.ro am clarificat problema comisionului în anul 2013 şi pentru viitor avem în lucru şi alte modifocări legislative. Astfel, vom extinde Ghişeul.ro de la persoane fizice la persoane juridice şi urmărim ca nivelul de plată să fie şi central şi local. De asemenea, vom folosi servicii de internet şi mobile banking, deoarece Ghişeul.ro nu încearcă să excludă şi alte instrumente de plată. Milităm pentru interconectare şi pentru o soluţie centralizată, urmărind şi extinderea către zona de utilităţi.