Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win immediate bitwave Library zlib

Mihnea COSTOIU, UPB @ BURSA TECH: Politehnica este un open hub. Suntem deschiși către toate soluțiile eLearning din piață

Mihnea COSTOIU – RECTOR – UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI @ Conferința BURSA TECH România – Topul platformelor de Telemedicină, eLearning, Telemuncă, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV pe 5 noiembrie 2021.

Universitatea Politehnica din București a început în urmă cu mai bine de 10 ani crearea platformelor universității, pe care le-am dezvoltat în cadrul instituției, prin intermediul facultăților de automatică și electronică.

Momentul declanșării pandemiei, 11 martie 2020, ne-a prins într-o situație favorabilă, în sensul că a doua zi am putut să trecem în regim online.

VIDEO CONFERINŢA

În prezent, toate proiectele, toate cursurile sunt pe această platformă, iar studenții și profesorii pot interacționa.

Nu suntem bucuroși că activitatea din Politehnica se desfășoară doar online, dar asta-i situația și ne-am adaptat la ea.

Politehnica are un parteneriat început cu ani în urmă cu Microsoft și suntem în platforma Teams logați cu mult timp înainte de declanșarea crizei. De asemenea, avem parteneriate și cu alte companii din zona IT, cum ar fi Cisco sau Google.

Politehnica nu este un defense hub, ci un open hub. Noi suntem deschiși, proactivi, iar această atitudine o avem de foarte multă vreme.

Ne dorim să avem mașini virtuale, să avem laboratoare virtuale, lucrăm din plin la acest proiect pentru a putea permite studenților să-și facă de acasă laboratoarele.

Avem o parte dintre aceste platforme realizate pentru laboratoare, dar nu pentru toate, este vorba de un efort consistent, mai ales că vorbim de diferite tipuri de laboratoare, nu doar pentru cele de informatică.

Politehnica s-a transformat în ultimii ani, iar televiziunea universității face parte dintr-un plan. Instituția are un plan de dezvoltare strategică, și nu spun cuvinte mari, făcut așa cum trebuie, cu foarte mulți consultanți externi. 

Din acest plan face parte și comunicarea agresivă într-un regim mult mai profesionist. Noi nu suntem profesioniști în comunicare și din acest motiv ne-am și dorit atragerea unor specialiști și a unei culturi media.

În acest sens, am semnat un parteneriat cu Euronews, un partener recunoscut de către Comisia Europeană și de alte entități, iar proiectul face parte dintr-un plan amplu de transformare antreprenorială a universității.

Modelul la care ne uităm este modelul universităților din SUA. Din păcate, legislația actuală nu ne oferă suficientă autonomie universităților din România.

Spre deosebire de generațiile anterioare, actualele generații ajung la facultate cu o pregătire slabă din liceu și, în acest context, efortul profesorilor în primii doi ani de facultate este mai mare.

Aș vrea să adaug câteva elemente la discuțiile din cadrul acestui eveniment. Eu am lucrat ceva vreme, din altă postură, la un proiect de lege pentru transformarea digitală, pe care, din păcate, nu l-am finalizat. 

Acest document ar fi trebuit să precizeze cadrul general în care se poate lucra cu transformarea digitală în administrația publică.

Cred că că este utilă o lege care să deschidă piața astfel încât participanții la actul educațional (școli, universități, profesori, părinți elevi) să poată să-și aleagă platforme cu care să lucreze, iar acestea trebuie sau ar trebui să fie compatibile, să comunice între ele, să fie integrate. 

Până la urmă, ar trebui să avem sisteme integrate, nu este o opțiune, ci o necesitate, pentru a fi în folosul sistemului educațional.

Marea problemă este, mai ales în sistemul preuniversitar, dar nu numai, faptul că se creează dezavantaje majore în sistemul educațional, între părinți și elevi din zone diferite, mai ales mic urban.

Proiectul de lege privind transformarea digitală poate fi repus în dezbatere, el este perfectibil și poate ajunge o lege mai bună.

Invit pe cei prezenți la acest eveniment, dacă simt nevoia, să colaboreze cu Politehnica, ușa noastră este deschisă.

Lucrăm și scriem proiecte, avem foarte multe parteneriate publice-private. Universitatea a derulat și derulează peste 7.000 de proiecte, cu finanțare din toate colțurile lumii.

Aloc în fiecare zi timp consistent pentru discuții cu agenți economic, pentru că noi nu putem aștepta susținere doar de la stat.

Sunt convins că suntem într-o fază în care nu ne mai putem întoarce la școala clasică și cred că varianta hibridă va fi viitorul. Abandonarea totală a prezenței fizice nu cred că este posibilă, sunt convins că nu este utilă.

Platformele digitale sunt foarte utile, asta-i clar, și mai este loc de îmbunătățiri.

Reiterez invitația către furnizorii de platforme prezenți la această conferință de a veni și discuta cu noi pe marginea acestui subiect. 

Soluția pentru viitor este hibridă și trebuie să folosim aceste platforme pentru perioada următoare.

Mai mult decât atât, este extrem de important să democratizăm piața, fiecare are o idee și fiecare idee trebuie să fie prezentată, să fie accesibilă.

Trebuie să sprijinim marea masă a oamenilor din această țară să aibă acces la aceste platforme, care acum nu au acces pentru că nu au instrumentele necesare, pentru că nu au acces la internet sau care resping din start, a priori, ideea instruirii prin intermediul platformelor digitale.

În învățământul românesc, dincolo de discuțiile privind accentul pe elev, pe student, care, fără îndoială, este foarte important, s-a pierdut din vedere cel mai important aspect, în opinia mea, și anume profesorul. 

Este foarte important să alocăm resurse și o atenție deosebită pentru profesori. Nu doar nivelul salarizării este important, pentru că și mai important este nivelul de pregătire a acestuia. O bună parte din profesori, cei mai în vârstă, s-au format profesional în altă perioadă și nu poți să-i ceri să fie foarte buni în tehnologie și în metodologia și pedagogia necesare menținerii în fața computerului a elevilor, a studenților.

Acest efort trebuie să-l facă societatea întreagă, toți decidenții, nu doar o companie, o universitate sau o platformă.

Este foarte important ca fiecare dintre noi să facem ceva, să fii mulțumit de tine când te uiți în oglindă.

Pe de altă parte, trebuie o viziune strategică în acest domeniu. Cred foarte tare în vehicule, dar nu în elemente singulare.

În urmă cu mulți ani, pe la începutul anilor 2000, am inițiat un proiect de act normativ care urmărea scutirea de impozite pentru sectorul IT. În expunerea de motive am arătat situația din domeniul IT și am atras atenția că aproape toți specialiștii IT din România erau în afara țării.

Am reușit să convingem Executivul de atunci pentru că am avut și am prezentat o viziune.

Până s-a pus în practică scutirea de impozit, au fost necesari aproape 5 ani, din 1999 și până în 2004, când s-a implementat efectiv.

Fără ajutorul deputatului Varujan Pambuccian și al fostului ministru al Comunicațiilor Dan Nica, nu aș fi reușit să pun în practică inițiativa.

Avem și scutire de impozit pentru cercetători, dar Ministerul Finanțelor Publice nu a emis normele de aplicare pentru că nu are bani. Ca atare, declarativ, România susține sectorul de cercetare, dar în practică nu vede această susținere.

Companiile de comunicații trebuie sprijinite să ajungă în orice colț al țării, inclusiv prin măsuri fiscale.

În textul de lege privind transformarea digitală am propus astfel de măsuri fiscale.

Avem rețele bune, avem viteze bune în aceste rețele, dar nu suntem prezenţi peste tot.