Lucian CONSTANTIN – MANAGER POL – KRONECT @ Conferința “BURSA SOLUŢIILOR TECH ROMÂNEŞTI PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A SECTORULUI PUBLIC” organizată de Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro pe 1 octombrie 2021.
În momentul de față, noi lucrăm în parteneriat cu Nokia pentru proiecte pe fibră optică, pentru că liniile de cupru sunt limitate la 10 Gbps. Acest nivel de 10 Gbps nu este suficient pentru ce urmează să vină și foarte puțini sunt conștienți de acest aspect. La fiecare 10 ani creșterea de viteză este de 10x mai mare. Din 2006 rețelele de interior sunt limitate la 10Gbit pe cupru.
Mă bucur că autoritățile publice se gândesc la digitalizare, dar cred că puțini sunt conștienți că noi nu mai avem specialiștii și consultanții de specialitate care să privească spre viitor.
În România, din observațiile noastre, sub 1% din instituțiile publice au rețele de 10 Gbps.
Majoritatea instituțiilor publice au rețele care nu sunt certificate Gigabit Ethernet.
Companiile private sunt interesate, la fel și operatorii telecom, de cele mai bune tehnologii care implică cel mai reduse investiții.
Mă bucur să aud că instituțiile statului fac eforturi în direcția informatizării, că se dotează cu echipamente de ultimă oră, că se digitalizează, dar în același timp observ că nu la fel de bine stau lucrurile pe partea de rețele și compar această situație cu imaginea pe care o transmite un om tânăr, care arată ok din punct de vedere fizic, cu brațe bine devoltate, cu ochi albaștri, cu tot ce-i trebuie la exterior. În schimb, interiorul tânărului respectiv, partea de rețelistică lasă de dorit, e proiectată greșit și se bazează pe standarde depășite.
Trebuie înțeles că atunci când se proiectează o rețea, care este implementată într-o clădire, în următorii 20 de ani nu se va mai umbla la ea. Trebuie mers pe fibră optică, care s-a dovedit că este aproape imună la inducțiile electromagnetice, comparativ cu rețelele de cupru.
În plus, rețelele de cupru sunt limitate la 10 Gbps, în cazul fibrei optice vorbim de alte posibilități, de alte viteze, la care se va ajunge mai repede decât se așteaptă majoritatea.
În proiectarea și execuția oricărui element de infrastructură, statul trebuie să impună utilizarea fibrei optice în cazul rețelelor de comunicaţii.
Rețeaua pe fibră optică este cea mai avansată tehnologie la nivel de securitate pentru conectarea la internet sau pentru transfer de date, e ușor și simplu de administrat, se execută rapid, generează economii la momentul execuției dar și pe partea de mentenanță în activitatea de exploatare. Spre exemplu, consumul de energie electrică la rețelele pe fibră optică poate fi mai mic cu până la 80% față de cele de cupru.
În 4 zile, prin soluțiile Nokia, putem cabla o școală cu 40 de clase, fiecare clasă cu conexiune gigabit, la un cost maxim de 15.000 euro, indiferent că unitatea de învățământ este din mediul urban sau rural.
Performanțele acestei rețele sunt influențate însă de capacitatea conexiunii școlii la internet. Dacă toți elevii din școala ar dori să vadă un film, la un anumit nivel de calitate, volumul de date prin acea rețea ar fi impresionant, pot să apară congestii. Din acest motiv, proiectele pilot de acest tip sunt puse în practică de către operatorii telecom, care pot prelua prin conexiuni dedicate acest gen de trafic.
