Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de „gig economy”, capătă amploare şi în România, iar IPP recomandă statului să evalueze acest fenomen şi să ofere un cadru legal suplu şi proceduri cât mai puţin birocratice pentru o astfel de categorie de contribuabili, precizează Agerpres. „Gig economy” poate să ia forme diverse, precum: partajarea locului de muncă, telemuncă, munca mobilă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), muncă ocazională, muncă în colaborare.
„Cred că în timpul vieţii noastre formele tradiţionale de muncă – reprezentate de contractul individual de muncă – vor fi estompate, vor ajunge să reprezinte sub 50%, devenind minoritare. Oricum este pe cale de dispariţie această mentalitate pe care o aveau părinţii noştri – că termini liceul sau facultatea, te angajezi la un loc de muncă, eventual mai avansezi puţin în cadrul acelei companii sau întreprinderi şi ieşi la pensie din acel loc de muncă. Astăzi discutăm în medie, cel puţin la nivel european, de schimbarea locului de muncă la fiecare cinci ani. Dar de la an la an lucrurile acestea devin mai accentuate şi ne aşteptăm ca locurile de muncă sau poziţia în cadrul aceleiaşi organizaţii să fie schimbate chiar la 2-3 ani. Aceasta arată o mobilitate foarte mare, dar şi faptul că unele dintre aceste mobilităţi nu mai vin în cadrul unor contracte individuale de muncă”, precizează Adrian Moraru, directorul IPP, citat de Agerpres.
(https://www.agerpres.ro/…/ipp-atrage-atentia-ca-fenomenul-g…)
