Eugen SCHWAB CHESARU – Vicepreședinte – PAC (Pierre Audoin Consultants) @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
O transformare tehnologică în plină expansiune
Într-un peisaj tehnologic global marcat de o accelerare fără precedent a investițiilor în inteligență artificială (AI), România se află la o răscruce strategică. Companiile locale manifestă un interes crescut pentru utilizarea AI, dar provocările financiare, lipsa de educație managerială și incertitudinea economică frânează dezvoltarea acestui sector. În ciuda acestor bariere, investitorii străini urmăresc cu atenție potențialul pieței autohtone, iar anumite companii românești chiar reușesc să inoveze și să devină actori relevanți pe scena internațională.
“Artificial intelligence” este topicul principal al celor care vorbesc despre tehnologie. Se discută și la noi în țară foarte mult și iată că România începe să și aplice din ce în ce mai mult, dar aș face o distincție între inovație și șansele României de a avea actori care să inoveze în zona AI și partea celaltă, nu mai puțin important, a investițiilor în utilizarea și implementarea acestor tool-uri AI în toate sectoarele. Este o orizontală cu impact în toate verticalele și aș spune pentru toate dimensiunile de companii și pentru toate felurile de organizații, indiferent că vorbim de organizații private sau publice. Dacă ne uităm la ceea ce produce și inovează România, din păcate chiar dacă vedem o efervescență, vedem că lucrurile evoluează, întrucât PAC are în radarul său în fiecare an noi companii care inovează în zona AI, totuși România este foarte departe și are o întârziere și o incapacitate financiară și de pregătire la nivel de educație, de management, chiar și ambiție.
Vedem, totuși, companii dezvoltându-se foarte mult și vedem un interes al investitorilor străini pentru detectarea acestor player de pe piață, pentru investiții sau chiar fuziuni și achiziții. Vedem companiile cu focus pe AI ca un target de achiziție, cel puțin pentru investitori financiari dacă nu și investitori strategici.
Investițiile în AI: Tendințe globale vs. realitatea românească
Un studiu recent al Boston Consulting Group menționat de Ion Vaciu arată că la nivel global, una din trei companii intenționează să aloce peste 25 de milioane de dolari pentru AI în anul 2025. De asemenea, 75% dintre liderii de afaceri consideră AI generativă ca fiind o prioritate strategică, însă doar 25% dintre aceștia acționează efectiv în această direcție. În prezent, cele mai mari investiții în AI provin din țări precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, unde tehnologia nu este privită doar ca un instrument de eficiență operațională, ci ca un element central al transformării digitale.
Din păcate România alocă foarte puține fonduri, iar conform celui mai recent scenariu de piață pe care îl avem dedicat exclusiv AI, vorbim de doar 34-35 de milioane de euro pentru software și servicii informatice achiziționate de pe piață, cu 16 milioane pentru software și platforme cloud și 18 milioane în servicii pure, o sumă cumulate infimă comparativ cu cele 19 miliarde de euro cheltuite anul trecut în Europa de Vest, cu o creștere de până la aproape 60 de miliarde în 2028. Driverii cei mai mari sunt țări precum Marea Britanie, Germania, Franța, dar vedem o dinamică foarte interesantă în țările nordice, în Spania, Italia și în Olanda.
Vedem, ca parte pozitivă, o creștere în linie cu creșterile pe care le vedem și la nivel global numai că la o scară mult mai mica, ajungând undeva la 110-120 milioane de euro în 2028 în România, în segmentele public-privat.
România are un raport de investiții comparabil cu țări precum Slovacia sau Ungaria, Croația, Bulgaria, dar sub nivelul Poloniei, Cehiei sau statelor baltice. Grecia vine din urmă și accelerează destul de mult în IT și într-o parte din aceste țări sectorul public are un rol foarte important și mobilizează fonduri semnificative și contribuie la dezvoltarea acestei industrii.
Barierele în calea implementării AI în România
Principalele provocări care împiedică adoptarea pe scară largă a AI în România sunt de natură financiară, educațională și decizională. În primul rând, accesul limitat la finanțare împiedică dezvoltarea start-up-urilor inovatoare. În al doilea rând, lipsa de pregătire managerială și de competențe digitale avansate face ca multe companii să nu își asume riscul unor investiții semnificative în AI. Nu în ultimul rând, incertitudinea economică și lipsa unor politici coerente de susținere a inovației generează o reținere a mediului privat în direcția digitalizării profunde.
Nesiguranța domină agendele întâlnirilor companiilor, chiar și în domeniul telecom. Indecizia și lipsa de leadership are un impact negativ.
Pe de altă parte, investitorii străini manifestă un interes crescut pentru achiziționarea unor companii românești din domeniul AI. Acest lucru poate fi interpretat fie ca o oportunitate de integrare în lanțuri valorice globale, fie ca o vulnerabilitate, în sensul pierderii unor active tehnologice strategice.
Cum pot companiile românești să valorifice AI?
În ciuda acestor obstacole, există lecții valoroase pe care firmele locale le pot învăța din experiențele companiilor de succes care adoptă AI. Potrivit studiilor internaționale, strategiile eficiente în domeniul AI includ:
– Automatizarea proceselor operaționale, generând un plus de productivitate de 10-20%.
– Redefinirea fluxurilor de lucru și optimizarea proceselor critice, ceea ce poate conduce la o eficiență sporită cu până la 50%.
– Dezvoltarea de produse și servicii inovatoare, oferind un avantaj competitiv pe termen lung.
Un aspect esențial este faptul că doar 10% din valoarea generată de AI provine din algoritmi și modele, în timp ce 70% rezultă din reorganizarea proceselor și adoptarea tehnologiei de către angajați. Cu alte cuvinte, succesul în implementarea AI nu depinde doar de software, ci și de capacitatea organizațiilor de a-și adapta structura și cultura internă.
Sectorul Public și rolul său în digitalizare
În multe țări europene, sectorul public joacă un rol esențial în stimularea adoptării AI, prin alocarea de fonduri pentru digitalizare și prin facilitarea unor programe de susținere a inovației. În România, însă, statul investește insuficient în acest domeniu, ceea ce afectează atât infrastructura digitală, cât și competitivitatea companiilor locale. Spre comparație, în statele nordice sau în Spania și Italia, guvernele alocă resurse semnificative pentru AI, contribuind astfel la dezvoltarea unor ecosisteme de inovație solide.
România în Era AI – Provocări și Perspective
Într-o eră în care AI redefinește modelele economice și sociale, România nu își poate permite să rămână în urmă. Deși există inițiative promițătoare, lipsa unei viziuni strategice și a unor politici coerente de sprijin pentru AI rămâne o problemă majoră. Dacă sectorul privat și cel public vor colabora pentru a reduce decalajele existente, România ar putea deveni un jucător relevant pe harta inovației digitale.
Pe termen lung, succesul companiilor locale va depinde de capacitatea acestora de a înțelege că AI nu este doar un instrument tehnologic, ci o paradigmă de transformare economică. Pentru a valorifica această oportunitate, este esențială dezvoltarea unui ecosistem de inovare robust, susținut de investiții, educație și politici guvernamentale clare. Doar astfel România poate aspira la un loc în economia digitală globală a viitorului.
