Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen

VIDEO 500 de ani de la primul document în limba română: Scrisoarea lui Neacșu – omagiată la București și Câmpulung – analogic și online

Elita directorilor de biblioteci publice din România, alături de oameni de știință, cercetători și academicieni, profesori de la 4 universități din țară (București, Craiova, Timișoara și Târgoviște) s-a reunit la cea de-a 13-a ediție a Simpozionului anual Slove Muscelene, în format hibrid, offline și online, în premieră la Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București, pe 15 iulie 2021.

Lucrările simpozionului au continuat pe 16 iulie la Câmpulung Muscel, dar nu în aula Primăriei, ca în edițiile anterioare, ci într-un sat muscelean, conectat online prin internet la specialiștii din țară. Aceasta s-a întâmplat cu toate că primăria din Câmpulung a primit fonduri guvernamentale de 2 milioane de lei pentru omagierea acestui moment, fără a alocat niciun leu Simpozionului.

Tema ediției de anul acesta a fost „500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu, la comunicarea digitală de azi”. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească, conform Wikipedia. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 – 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). 

Evenimentul anual Slove Muscelene este organizat de către un parteneriat public-privat coordonat de către DigiLib Muscel, asociație culturală care promovează valorile perene din zona Muscelului, condus de Prof. Univ. Dr. Ing. Doina Banciu, alături de Fundația Universitară Carol I, BCU „Carol I”, Muzeul Național al Literaturii Române, ICI București, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov și ICAI – Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu”. Revista COMUNICAŢII Mobile, portalul comunic.ro şi TelecomTV.ro sunt parteneri media ai evenimentului.

La deschiderea oficială a evenimentului, din Aula BCU „Carol I” din București, au participat prof. univ. dr. Doina Banciu, conf. univ. dr. Mireille Rădoi – director general BCU „Carol I”, dr. Victor Vevera – director general ICI București, Preot prof. univ dr. Nicolae I. Brinzea – Secretariatul General al Guvernului, Dragoș-Adrian Neagu – președintele Asociaţia Naţională a Bilbiotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), alături de invitatul special academicianul Răzvan Theodorescu. Remarcăm mesajul Ministrului Educației, prof. univ. Dr. Sorin Mihai Cîmpeanu adresat organizatorilor și citit în plen de către directorul BCU „Carol I”, Mireille Rădoi.

Academicianul Răzvan Theodorescu a subliniat importanța acestei jumătăți de mileniu de la apariția primului document atestat în limba română, printr-un expozeu care a îmbinat o documentare doctă cu farmecul personal al interpretării istorice, prin conexiuni multiple la nivel regional și european între evoluția Țării Românești de la 1521 și Marile Puteri politice ale Evului Mediu. Cuvântul academicianului, care a punctat inițiativa aniversării a 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu de către profesioniști, s-a încheiat cu o critică adusă Academiei Române și oficialilor guvernamentali din domeniul culturii, care au ratat ocazia de a se alătura și sprijini omagierea unuia dintre reperele fundamentale ale limbii române și civilizației noastre în Țara Românească.

Sesiunea de comunicări științifice a debutat prin expunerea „De la slovele lui Neacșu la slovele muscelene” a prof. univ. dr. Doina Banciu, vicepreședinte al Academiei Oamenilor de Știință din România, care a evocat dintr-o perspectivă personală evoluția limbii române și a obiceiurilor din zona Muscelului prin prezentarea istoriei de 13 ani a edițiilor acestei manifestări științifice.

Importanța acestui simpozion rezidă în consolidarea conștiinței profesionale a bibliotecarilor, a profesioniștilor din documentare și cercetarea bibliologică și a științei informării, ajungându-se până la cele mai noi cercetări și inovații din aria digitalizării de astăzi.

Dr. Florian Bichir, cercetător științific la Academia Română, a venit cu o perspectivă militară – servicii speciale – în privința Scrisorii lui Neacșu, evidențiind caracterul de notă informativă a acesteia, cu dimensiune strategică pentru crucialul moment de la 1521, când marea putere otomană de la sud de Dunăre pornea o nouă ofensivă împotriva creștinătății românești, sârbe și maghiare.

La rândul său, directorul Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov, dr. Daniel Nazare, a avut un pasional discurs – cu accent pe Brașov, oraşul cu 10 denumiri – cu tematica „Destinatarii unei scrisori de acum 500 de ani”, punând în scenă complexele relații atât interne, cât și externe dintre actanții social politici conectați prin intermediul unei scrisori nu mai mari decât un lat de palmă. Cele cu puțin peste 200 de cuvinte din Scrisoarea lui Neacșu reprezintă nu numai o succintă notă informativă și militară, ci surprind mai ales reacția de a fi în gardă a decidenților din Țara Românească asupra mișcărilor porții otomane, cât și spiritul de colaborare și frățietate dintre diferitele regiuni ale Țării Românești.

Un alt expozeu a venit din partea părintelui preot univ. dr. Mihai Săsăujan de la Universitatea din București – Facultatea de Teologie despre contextul cultural și bisericesc din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea, urmat de prof. univ. dr. Agnes Erich, Director Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” din Dâmbovița, cu accent pe drumul de edificare a limbii române Târgoviște-Câmpulung-Brașov. Locurile și chipurile Școlii Domnești din Câmpulung au fost aduse în atenția audienței prin expozeul dr. Ștefan Ionescu Berechet de la Universitatea din București – Facultatea de Teologie Ortodoxă, nepotul arhitectului Berechet din Câmpulung, care are peste 80 de lucrări arhitecturale în Câmpulung. La sfârșitul primei zile a simpozionului Slove muscelene 2021 a avut loc lansarea albumului cu caracter monografic Dimitrie Ionescu Berechet, arhitectul Patriarhiei Române, publicat de către editura Basilica a Patriarhiei Române.

Ziua a doua a manifestării, 16 iulie 2021, a fost dedicată cu predilecție temelor în domeniul tehnologiei informației, având ca nucleu central comunicarea digitală. Intervenienții, cadre universitare, au subliniat interesul pentru comunicarea digitală care s-a intensificat în perioada pandemiei. Acest mod de lucru va avea o masă critică de cetățeni care vor fi obișnuiți să utilizeze la locul de muncă noile forme de comunicare. Primele comunicări realizate de cadre universitare și cercetători de la Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman din Craiova au arătat că în cultura română au existat etape de evoluție care au avut influență majoră în dezvoltarea culturii. Conf. dr. ing. Larisa Ivașcu de la Universitatea Tehnică din Timișoara a avut o intervenție bazată pe date concrete privind modalitățile de comunicare online și impactul lor asupra studenților.

S-a prezentat, de asemenea, evoluția domeniilor.ro la nivel național și internațional în contextul pandemiei. Prezentarea a arătat prin date statistice că în ultimul an în România numărul de domenii.ro a crescut. De asemenea s-a arătat că registrul.ro este preocupat pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor și asigurarea unei fețe cât mai prietenoase cu aceştia, dar bazate pe proceduri online.

În intervențiile prezentate s-a analizat dezvoltarea individuală versus evoluția IT și s-a menționat dificultatea actualizării cunoștințelor în domeniul digitalizării dată fiind evoluția și apariția produselor și serviciile informatice.

De asemenea, a fost expus rezultatul unui sondaj  la nivelul unor unități ale administrației publice realizat de specialiștii de la ICI București, care a arătat că 60% din funcționarii publici au nevoie de îmbogățirea cunoștințelor în domeniu IT.

O discuție largă a fost realizată asupra securității informației. S-a prezentat ICI-SOC departament în cadrul ICI care are ca activitate principală monitorizarea unor atacuri cibernetice, identificarea unor vulnerabilități în rețea din punct de vedere hardware și software și care poate furniza recomandări pentru evitarea incidentelor nedorite.

Comunicări online au avut și șeful departamentului domenii.ro, dr ing. Mihail Dumitrache și directorul tehnic al ICI, Ionuț Sandu.

Lucrările prezentate vor fi publicate într-o carte care va fi lansată la Festivalul Strada de C’Arte ce va avea loc în luna septembrie.