DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAȚII MOBILE ȘI TELECOMTV.RO a organizat conferința virtuală DIGITAL TRANSFORMATION VALUE & SUPPLY & LOGISTICS CHAINS pe 23 iulie 2021.
Impactul pandemiei COVID-19 a afectat miliarde de persoane şi toate industriile la nivel global, fiind perturbate atât fluxurile industriale, cât şi cele comerciale. O analiză obiectivă a efectelor acestei unde de șoc asupra lanțurilor de valoare, aprovizionare şi logistică este absolut necesară în privinţa României.
Concluziile conferinței vor genera idei valoroase pentru strategii şi tactici de predictibilitate proactive pentru luarea deciziilor în companii în vederea menținerii continuității afacerii și construirii rezilienței organizației d.voastră.
„Pentru diplomație, pandemia a fost un șoc. Diplomația este, în sine, o chestiune relativ conservatoare în materie de metode. Aș vrea să continui ceea ce spunea Marian Murguleț în legătură cu Estonia, pentru că am citit o serie de relatări și rapoarte foarte interesante privind vizita președintelui Iohannis în Estonia, care descriu experiența acestei țări.
Cred că și în România avem nevoie nu neapărat de schimbare, ci de o reconstrucție a sistemului. Marele avantaj al Estoniei a fost că a plecat de la fundamentele sistemului și s-a dus spre diverse servicii informatice în administrație, pe când nouă ne lipsește main stream-ul, coloana vertebrală din care să putem dezvolta acele servicii care sunt necesare cetățeanului și statului pentru o funcționare eficientă.
Ei au reușit, plecând de la acest trunchi comun, să dezvolte un număr foarte mare de servicii, astfel încât chiar și teme foarte delicate în dezbaterea politică, cum ar fi votul electronic, care se practică în Estonia, nu sunt atât de controversate pentru că ele vin cumva în completarea unor servicii pe care statul estonian le oferă.
Cred că putem să ne tragem sufletul în momentul ăsta, să ne oprim, să vedem această uriașă oportunitate reprezentată de sumele din PNRR și, pe baza lor, să începem o reconstrucție a acestui sistem. Sigur, sunt zone unde lucrurile stau bine, cum ar fi Armata sau serviciile secrete. Pe de altă parte, sunt zone, cum ar fi administrațiile locale, care sunt foarte în urmă, sunt mari probleme în ceea ce privește serviciile acordate cetățeanului.
Putem face un overview și să începem de undeva să reconstruim acest sistem.
În ceea ce privește diplomația, așa cum am mai spus, ea avut un șoc în timpul pandemiei, pentru că ea se mișcă de la diplomația clasică, așa cum a existat de secole, către o zonă de comunicare, pe contactul personal. Acum, componenta care înseamnă comunicare se bazează pe video, pe online, această componentă este mult mai prezentă, și am constatat că foarte mulți colegi aveau dificultăți în a utiliza Zoom și alte forme de comunicare online.
Am asistat la o schimbare a diplomației în planul comunicării
O altă schimbare se referă la cumularea și viteza de circulație a informațiilor, în care ai nevoie de instrumente foarte puternice de monitorizare și prelucrare a informației.
Nu ai nevoie neapărat de un ambasador acreditat în Marea Britanie care să-ți spună ce scrie în Times sau sutele de site-uri din țara respectivă. Cumva, lucrurile se mișcă dinspre zona de informare pură spre capacitatea de a distinge din această mare de informații acele lucruri care sunt, într-adevăr, semnificative pentru acțiunea sau interesul tău sau care pot influența conjunctura geopolitică sau regional.
Eu nu cred că România nu s-a impus sau nu este pe cale să se impună ca un brand, cel puțin ca o țară care are resurse în industria IT foarte importante, oameni foarte buni. România poate fi un exportator foarte solid de resurse IT către state care caută informatizare, către administrații publice de pe diverse continente, nu numai european.
Trebuie să abandonăm cumva această viziune europocentristă pe care o avem, că toate lucrurile se întâmplă aici, pe un areal european. Lumea este foarte mare, interesele sunt foarte diversificate, resursele sunt foarte multe pe varii continente, pe de o parte. Pe de altă parte, cred că, cel puțin la nivel diplomatic, putem face din chestiunea asta o direcție de afirmare strategică a intereselor noastre în plan diplomatic.
Cred că direcțiile economice din cadrul ambasadelor României ar trebui să aibă un target, o țintă clară și precisă, nu poți cere unui atașat economic să promoveze de la ovine la servicii IT.
IT-ul poate fi o forță portantă, adică poate fi o direcție strategică dată reprezentanților statului român în ceea ce privește agenda relațiilor bilaterale cu statele în care sunt acreditați.
Pentru stabilitatea mandatului CIO guvernamental, o soluție ar fi ca această funcție să fie trecută la Președinție, pentru că istoria ultimilor 30 de ani ne-a arătat că un președinte ales încearcă și obținerea celui de-al doilea mandat. În acest context, această funcție ar avea mai multă stabilitate.
Pe de altă parte, unul dintre dezavantajele acestei formule ar fi că poziția de CIO guvernamental are nevoie de operaționalizare, pentru că eu am văzut tot felul de strategii discutate la nivelul acesta, dar care, de regulă, se opreau în pragul faptului că nivelul guvernamental, care dispune de resurse și pârghii, reacționa foarte greu.
Cred că procesul de conștientizare al transformării digitale este foarte important, mai ales în rândul celor care populează spațiul politic. Aceștia trebui să înțeleagă că lumea se schimbă foarte rapid, că vin niște lucruri peste noi, la care noi ne uităm cu destul de multă surprindere și ne întrebăm de ce ni se întâmplă și realizăm acum că suntem într-o stare de decalaj istoric.
Vorbeam de PNRR. Noi nu înțelegem că băieții ăia nu doresc să finanțeze gazul metan sau drumurile comunale, pe ei nu-i interesează, ei sunt în altă etapă de dezvoltare istorică, noi am rămas cu fixațiile noastre, că gospodăriile din mediul rural nu au gaze, că ar trebui să mai facem un podeț, un drum.
Suntem deja într-o stare de defazare istorică, în care o parte a lumii, la care noi aspirăm, mergem pe anumite ritmuri, pe anumite tematici, pe anumite direcții de dezvoltare, iar noi rămânem încet-încet, în urmă. În acest context, cu cât vom înțelege mai repede că trebuie să ținem pasul cu viteza schimbării lumii, cu atât ne va fi mai repede mai bine.
În opinia mea, cred că este nevoie de o reconsiderare a relației stat – firme IT în construcția și reconstrucția acestor sisteme IT necesare transformării digitale.
Mediul de afaceri trebuie să fie un aliat al statului în acest demers. Dacă noi vom continua să privim mediul de business ca potențial infractor, ca oameni care vor să dea țepe statului, să vedem peste tot scenarii de spoliere a resurselor statului, vom rămâne într-o fază de subdezvoltare. Până la urmă, business-ul va merge mai departe, cu sau fără stat, pentru că așa este filmul, iar statul va deconta această atitudine.”
