Dragoș-Cristian VLAD, Președinte – Autoritatea pentru Digitalizarea României @ GALA DIGITAL TRANSFORMATION & AI 2025 organizată de Digital Transformation Council pe 10 decembrie 2025, powered by COMUNICAȚII Mobile și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Dacă 5G este infrastructura invizibilă a economiei, iar COMINT este infrastructura invizibilă a securității, interoperabilitatea este infrastructura nevăzută a statului modern. Fără ea, digitalizarea rămâne o colecție de aplicații izolate, bune pentru rapoarte, dar slabe pentru cetățeni.
Intervențiile lui Dragoș Vlad, președintele ADR, și Cătălin Giulescu, oficial al MAI, au oferit una dintre cele mai clare radiografii ale momentului în care se află administrația românească: momentul în care mecanismul sistemului național începe, în sfârșit, să funcționeze ca un întreg.
De la silozuri la sistem
Timp de peste 15 ani, statul român a construit sisteme informatice izolate, insulare, fiecare cu regulile, bazele de date și logica sa. Rezultatul a fost o fragmentare cronică: cetățeanul muta hârtii dintr-o instituție în alta, iar statul nu era capabil să „se vadă pe sine”.
2025 marchează o ruptură de acest model. Platforma Națională de Interoperabilitate a fost semnată, documentată și a intrat pe linia procedurală de implementare. Nu vorbim despre un proiect IT, ci despre o schimbare de arhitectură administrativă: de la interconectare punctuală la interoperabilitate asumată.
Cloudul guvernamental: infrastructură care nu se vede, dar schimbă multe
Un detaliu esențial, adesea ignorat în discursul public, este faptul că România are deja un cloud guvernamental funcțional. În doar doi ani, s-a trecut de la concept la realitate, iar instituțiile migrează treptat din sisteme vechi și eterogene. Așa cum sublinia Dragoș Vlad, cloud-ul nu este un scop în sine. Cetățeanul nu „vede” cloud-ul, dar îl simte prin servicii mai rapide, mai sigure și mai coerente. Pentru piața de ICT, impactul este major: dezvoltarea de aplicații nu mai este blocată de hardware, iar focusul se mută de la infrastructură la servicii publice reale.
Interoperabilitatea și marea provocare a încrederii
Poate cea mai grea bătălie nu este tehnică, ci culturală și socială. Interoperabilitatea presupune schimb de date. Iar schimbul de date presupune încredere. Atât din partea statului față de sine, cât și din partea cetățeanului față de stat. Dragoș Vlad a formulat limpede miza: digitalizarea este, în fond, „afacerea timpului”. Dacă cetățeanul câștigă timp, va avea încredere. Dacă nu, tehnologia devine irelevantă. De aceea, educația digitală, transparența și protecția datelor nu sunt anexe, ci condiții de bază.
Identitatea digitală: punctul zero
ROeID, cărțile electronice de identitate și viitorul European Digital Wallet sunt piese din același puzzle. România a depășit deja pragul simbolic de un milion de utilizatori, iar constrângerile rămase sunt mai degrabă operaționale decât conceptuale. Cătălin Giulescu a punctat corect: fără identitate digitală funcțională, interoperabilitatea rămâne incompletă. Statul poate construi platforme, dar adopția este testul final. Aici este nevoie de campanii naționale, de explicații simple și de rezultate vizibile.
Reglementare, suprapuneri și oportunitatea europeană
Uniunea Europeană este adesea criticată pentru suprareglementare. eIDAS 2, AI Act, Data Act, regulamentele de interoperabilitate și pachetul Omnibus creează un cadru complex și dificil de implementat. Dar experiența GDPR arată că unde există reguli clare, apar și investițiile.
Dragoș Vlad a surprins paradoxul european astfel: alte continente pot fi mai rapide tehnologic, dar Europa construiește încredere instituțională. Iar într-o lume dominată de fake news, manipulare și asimetrii informaționale, acest capital de încredere devine strategic.
Adevăr, media și statul digital
Un episod aparent lateral, dar extrem de relevant, a fost cel despre informație și adevăr. Nici monopolul narativ al statului, nici haosul fake news nu sunt soluții. Adevărul se construiește din surse multiple, verificate, într-un ecosistem media funcțional. Statul digital nu poate exista fără această maturitate informațională. Interoperabilitatea nu este doar tehnică, ci și epistemică: capacitatea societății de a corela date, surse și contexte.
Motivația premiului vizează efortul de trecere de la sisteme izolate la un mecanism funcțional, orientat spre cetățean, precum și eforturile de a construi încredere, securitate și coerență într-un domeniu esențial pentru viitorul României.
