Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Farmacie online Farmacia Millefolia cu cele mai bune prețuri din România. Pe Hellcase România poți deschide cutii cu skinuri.

CUM FOLOSIM AI ÎN AFACERILE DE ZI CU ZI

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL,
în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV organizează Conferința
CUM FOLOSIM AI ÎN AFACERILE DE ZI CU ZI
30 octombrie 2024, 11.00 – 15:00, Grand Hotel Continental – București

De la Hype şi Vibe la realitatea industrială şi studii de caz

Foto Cristi Chivu

AGENDA
10:45 – 11:00 – Înregistrarea participanților & Welcome coffee
11:00 – 12:30 – Sesiunea A: Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi
12:30 – 13:00 – Lunch & Business Networking
13:00 – 14:30 – Sesiunea B: Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi
14:30 – 15:00 – Concluzii

KEYNOTE SPEAKERS
Corneliu MĂNESCU, Director General – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Paul ACATRINI, Managing Partner & Director Cercetare – Cult Research
Paul KASPROVSCHI, Director Cercetare & Evaluare – GRF+
Cosmin PASCU, Customer Engineer Google Cloud – Google
Ioan DEMETER, Managing Partner – Invergent AI
Doina BANCIU, Președinte – AOSR
Eduard-Cristian POPOVICI, Profesor – Universitatea POLITEHNICA București
Adriana Lucia CELEBIDACHE, General Manager – Dentexcela 3
Cristian BERTEANU, Director Medical – MEMORIAL
Mihai ACSINTE, Avocat – Cyberlaw & HighTech Consultant – Acsinte & Partners
Dragoș NEAGU, Președinte – ANBPR
Costin LIANU, Coordonator – WeHub
Silvia VLĂSCEANU, Director Executiv – HENRO
Alexandru ROTARU, Vicepreședinte – ANISP
Tudor VELEA, Partner – Lexters

MODERATORI
Ion VACIU, Președinte – Digital Transformation Council
Roxana ONEA, Redactor șef – Revista COMUNIC@ȚII Mobile

Corneliu Mănescu, Director General – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării  MCID @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: România beneficiază de una dintre cele mai avansate infrastructuri digitale din Europa

Foto Cristi Chivu

Aș dori să clarific câteva aspecte legate de poziția României în rapoartele privind dezvoltarea rețelelor 5G. Deși suntem pe penultimul loc în acest clasament, trebuie să privim imaginea de ansamblu. 

România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește acoperirea cu infrastructură fixă de internet de mare viteză, în special fibră optică, ceea ce reduce cererea pentru 5G. De fapt, în mediul rural, obiectivul UE pentru 2030 – acoperire gigabit – a fost deja atins în proporție de 96,7%. Acesta este un succes notabil, care însă nu este reflectat în indicatorii DESI actuali, ce pun accent pe infrastructura mobilă. 

Din păcate, acest lucru „trage în jos” poziția României în clasamentele europene, dar este important de menționat că avem o infrastructură fixă foarte puternică, care sprijină deja comunitățile, întreprinderile și instituțiile publice. Rețelele 5G sunt justificate doar în zonele cu densitate mare de utilizatori și cerințe ridicate de trafic, cum ar fi campusurile, porturile, aeroporturile sau centrul vechi al Bucureștiului. 

Este important să înțelegem că infrastructura 5G nu este singurul factor care susține dezvoltarea digitală. Următorul pas este integrarea inteligenței artificiale în zonele unde există deja o bază solidă de conectivitate. Strategia Națională pentru Inteligență Artificială reprezintă un cadru esențial, care organizează resursele, identifică vulnerabilitățile și stabilește direcțiile de dezvoltare. 

De asemenea, merită subliniată perseverența actualei conduceri a ministerului în promovarea acestor inițiative. Prin eforturile lor, România beneficiază de una dintre cele mai avansate infrastructuri digitale din Europa, ceea ce ne permite să ne concentrăm pe aplicarea IA pentru a aduce beneficii concrete cetățenilor.  Inteligența artificială nu se limitează la un singur sector. Ea poate optimiza procesele din toate domeniile, aducând plusvaloare și reducând discrepanțele sociale și economice. De exemplu, putem observa cum în stomatologie, în medicină generală sau chiar în educație, IA joacă un rol din ce în ce mai important. 

Cosmin Pascu, Google @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Servicii Google Cloud și AI în proiectul SUMAL 2.0 implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Foto Cristi Chivu

Vă prezint în cadrul conferinței Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi un studiu de caz concret despre un proiect implementat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, destinat augmentării capabilităților aplicației SUMAL 2.0 și sprijinirii personalului care gestionează datele colectate de aceasta. 

SUMAL 2.0: Aplicație pentru monitorizarea lemnului 

SUMAL 2.0 este o aplicație implementată de Guvernul României pentru a monitoriza întregul lanț de aprovizionare al lemnului, de la tăiere până la utilizarea finală. Transportatorii sunt obligați să încarce în aplicație informații despre transport, fotografii ale vehiculului, kilometrajului și încărcăturii. Aceste măsuri contribuie la combaterea tăierilor ilegale. 

În trecut, validarea fotografiilor era realizată manual de o echipă restrânsă, ceea ce limita eficiența. Am inițiat un pilot folosind Gemini, un model de inteligență artificială dezvoltat de Google, pentru a analiza un volum mare de date. În doar o lună, am evaluat 400.000 de documente de transport și 1,6 milioane de fotografii, identificând fraude care au generat amenzi de 3,84 milioane de lei. 

Gemini: Inovație în IA multimodală 

Modelul Gemini reprezintă un salt tehnologic semnificativ, fiind capabil să integreze și să analizeze simultan date audio, video, imagini și text. De asemenea, este optimizat pentru a funcționa pe dispozitive mobile, fiind accesibil utilizatorilor din diverse industrii. 

Un exemplu interesant al capacităților Gemini este analiza video: modelul poate identifica momente specifice într-un film doar pe baza unei căutări textuale. Această funcționalitate are aplicații importante în televiziune, cinematografie și alte domenii creative, reducând semnificativ timpul de producție și post-producție. 

Inteligența artificială are un potențial imens de a transforma procesele din sectorul public și privat. Prin implementarea soluțiilor avansate, cum este modelul Gemini, putem îmbunătăți eficiența, reduce costurile și crește transparența în numeroase industrii. 

Ioan Demeter, Managing PartnerInvergent AI @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Inteligența artificială nu este doar o opțiune, ci o necesitate strategică.

Vă supun atenției, pentru început, epocile Inteligenței Artificiale, întrucât pentru a înțelege pe deplin importanța AI, trebuie să recunoaștem că aceasta a evoluat prin trei epoci: 

a. ANI – Artificial Narrow Intelligence 

Aceasta reprezintă AI-ul specializat în sarcini specifice, cum ar fi procesarea textului sau recunoașterea imaginilor. Este nivelul la care s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, AI depășind performanțele umane în sarcini repetitive. Exemplele includ asistenți vocali, roboți industriali și sisteme de recomandare.

b. AGI – Artificial General Intelligence 

AGI depășește limitele sarcinilor individuale, având capacitatea de a învăța și executa o gamă largă de activități complexe. AGI poate fi comparată cu inteligența umană în ceea ce privește raționamentul și adaptabilitatea. Această epocă, abia începută, promite să transforme fundamental afacerile și societatea.

c. ASI – Artificial Super Intelligence 

ASI va aduce o inteligență care depășește cea umană în toate domeniile, inclusiv în înțelegerea emoțiilor și luarea deciziilor complexe. Această etapă ridică atât oportunități imense, cât și provocări etice și sociale.

Penetrarea AI în companiile europene 
Un studiu recent arată că 52% dintre companii folosesc deja AI în diverse aplicații operaționale, cum ar fi procesarea textului și analiza datelor. 

În domeniile guvernanței, riscului și conformității (GRC), implementarea AI este încă limitată, doar 25% dintre companii raportând utilizarea acestor tehnologii. 

Acest decalaj evidențiază un potențial imens de creștere în domenii critice pentru stabilitatea și eficiența organizațională.

Provocările implementării AI 
Adoptarea AI vine cu provocări semnificative, printre care: 
Calitatea și volumul datelor disponibile: Date incomplete sau de slabă calitate pot afecta precizia analizelor. 
Accesul limitat la specialiști în AI și GRC: Cererea pentru talente în aceste domenii depășește oferta, creând un deficit de competențe esențiale. 
Integrarea tehnologică: Organizarea datelor nestructurate și conectarea diverselor platforme rămân obstacole majore.

Platforma Surogate este proiectată să răspundă acestor provocări prin: 
Analiza avansată a datelor: Surgate poate procesa seturi mari de date, identificând tendințe, riscuri și vulnerabilități. 
Automatizarea evaluărilor de risc: Ajutăm echipele de risc și control intern să genereze rapoarte predictive bazate pe analize complexe, cum ar fi clasificarea datelor, detectarea fraudelor și previzionarea fenomenelor economice. 
Îmbunătățirea luării deciziilor: Rezultatele analizei sunt transformate în modele care susțin simulările și scenariile pentru luarea deciziilor strategice.

Studiu de caz: Cum ajută AI companiile să gestioneze riscurile 
Un client din industria financiară a implementat Surogate pentru a analiza milioane de tranzacții în timp real. Rezultatul a fost o reducere a timpului de detectare a fraudelor cu 40% și creșterea preciziei în clasificarea riscurilor prin algoritmi avansați de machine learning. 

Aceste îmbunătățiri au dus la economii semnificative și la creșterea încrederii în procesele lor interne.

Beneficiile pentru companii și societate 
Implementarea AI nu doar că optimizează operațiunile, dar îmbunătățește satisfacția clienților prin oferirea unor servicii personalizate, asigură conformitatea cu reglementările, reducând riscurile legale și accelerează inovația, oferind companiilor un avantaj competitiv pe piețele globale.

În concluzie, AI nu este doar o opțiune, ci o necesitate strategică. Companiile care adoptă această transformare vor fi mai bine pregătite să facă față provocărilor viitorului.

Paul KASPROVSCHI, Director Cercetare & Evaluare – GRF+ și Paul ACATRINI, Managing Partner & Director Cercetare – Cult Research @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Barometru BARES identifică 4 Românii și este un instrument pentru adoptarea noilor tehnologii

În cadrul conferinței CUM FOLOSIM AI ÎN AFACERILE DE ZI CU ZI, vă prezentăm un studiu de caz unic și un instrument esențial pentru înțelegerea și accelerarea adopției tehnologice în România: Barometrul României Responsabile. Acest demers, ajuns deja la a patra ediție, reprezintă o metodă inovatoare de segmentare a populației, oferind o radiografie detaliată a comportamentelor și motivațiilor consumatorilor. Într-o țară aflată în plin proces de alfabetizare digitală și financiară, cunoașterea în profunzime a acestor segmente este vitală pentru succesul oricărei inițiative tehnologice.

Foto Cristi Chivu

De ce este necesar Barometrul BARES?

România nu poate fi privită ca o entitate omogenă atunci când vine vorba de adoptarea tehnologiilor moderne. Fiecare segment al populației are propriile nevoi, motivații și niveluri de receptivitate. Barometrul nostru a fost conceput pentru a identifica aceste diferențe și pentru a oferi un ghid clar de comunicare și intervenție.

Cele patru segmente identificate reprezintă puncte de plecare pentru orice strategie care vizează implementarea de noi tehnologii. De la cei mai entuziaști utilizatori, la cei mai rezervați, fiecare grup necesită o abordare diferită pentru a maximiza impactul.

Cele Patru Românii

Studiul nostru a evidențiat patru segmente principale ale populației, fiecare cu caracteristici distincte:

1. Avangardiștii Sustenabilității – Aceștia sunt pionierii adopției tehnologice, motivați de impactul social și de dorința de a contribui la un bine comun. Sunt cei care au investit în panouri fotovoltaice sau alte tehnologii verzi, asumându-și riscuri financiare semnificative.

2. Centrații pe Sine – Acest segment adoptă tehnologii noi în principal pentru beneficii economice sau avantaje personale. Pentru ei, câștigul financiar este un factor decisiv.

3. Spectatorii Sociali – Aceștia sunt consumatori informați, dar pasivi. Deși primesc informații despre noile tehnologii, nu le aplică în viața lor cotidiană. Mulți dintre aceștia sunt tineri care au potențial de educare și integrare în categorii mai active.

4. Deconectații Sociali – Cel mai dificil segment de activat, aceștia sunt consumatori care nu accesează informații și nu manifestă interes pentru schimbare. Această categorie necesită intervenții educaționale pe termen lung.

Studiu de Caz: Prosumatorii din Sectorul Energetic

Pentru a ilustra aplicabilitatea Barometrului, vă prezentăm un studiu de caz din sectorul energetic, unde am analizat comportamentul prosumatorilor — acei consumatori care produc energie din surse proprii. Studiul a relevat diferențe semnificative între segmentele de consumatori:

– Avangardiștii au fost motivați de factori sociali și de dorința de a contribui la reducerea emisiilor de carbon.

– Centrații pe Sine au fost atrași de rentabilitatea economică și reducerea costurilor la energie.

– Spectatorii Sociali și Deconectații Sociali au manifestat interes scăzut, dar cu un potențial de activare prin educație și politici guvernamentale.

Aplicații și relevanță

Barometrul României Responsabile poate fi adaptat pentru diverse industrii, de la asigurări la tehnologii financiare sau diversitate și incluziune. Instrumentul oferă companiilor o hartă clară a consumatorilor, permițând personalizarea serviciilor și eficientizarea strategiilor de comunicare.

Adoptarea tehnologiilor moderne nu este un proces uniform. România are nevoie de o abordare diferențiată, iar Barometrul nostru este un pas esențial în această direcție. În loc să ne concentrăm pe „România” ca un întreg, trebuie să înțelegem cele patru Românii și să le adresăm conform specificităților lor.

În concluzie, acest instrument oferă un cadru solid pentru a înțelege dinamica adopției tehnologice și pentru a crea strategii care să răspundă nevoilor reale ale consumatorilor. Doar printr-o abordare personalizată putem accelera progresul și putem asigura un viitor prosper și sustenabil.

Alexandru ROTARU, Vicepreședinte – ANISP și ISOC România @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Transformarea internetului sub influența AI reprezintă un punct de cotitură. Tehnologiile avansează rapid și este esențial ca infrastructura să țină pasul.

Recent, Alexandru Rotaru, o figură marcantă în domeniul internetului și telecomunicațiilor, a coordonat conferința anuală ANISP, cu tema „Transformarea Internetului în epoca AI”. Evenimentul RITE 2024, desfășurat cu sprijinul ISOC, a reunit experți din diverse sectoare, de la tehnologie la securitate cibernetică. În cadrul acestei conferințe, mai multe subiecte au captat atenția, fiecare subliniind impactul transformator al AI asupra infrastructurii internetului, motiv pentru care l-am invitat pe Alexandru Rotaru să ne prezinte principalele concluzii.

Evoluția Internetului și rolul hipercloud-urilor 

Una dintre concluziile centrale ale conferinței a fost modul în care hipercloud-urile (precum Amazon, Google și Microsoft) colaborează pentru a facilita migrarea aplicațiilor între diverse platforme și modul în care industria telecom trebuie să lucreze cu aceste hiperclouduri pentru a asigura adresabilitatea informațiilor din cloud. Acest proces de interoperabilitate este vital pentru utilizatori, care astfel pot accesa aplicațiile și datele indiferent de furnizorul de servicii cloud.  

S-au prezentat câteva studii de caz care demonstrează acest lucru prin capacitatea de a muta date între platforme fără a pierde sincronizarea. Aceasta aduce o flexibilitate remarcabilă pentru companii și utilizatori individuali. 

Securitatea Internetului în era AI 

Conferința a inclus și o secțiune dedicată securității cibernetice, cu participarea unor experți de renume, precum Phil Zimmermann, inventatorul criptării PGP (Pretty Good Privacy). Discuțiile au evidențiat riscurile crescute asociate rețelelor mobile și necesitatea unor măsuri robuste de securitate pentru a proteja comunicațiile digitale. 

Kimberly C. „KC” Claffy, director al ”Center for Applied Internet Data Analysis” la Universitatea din California, San Diego, a prezentat soluții pentru marcarea datelor generate de IA, permițând monitorizarea și analiza lor. Această abordare oferă o perspectivă clară asupra utilizării resurselor și a eficienței internetului.  

Trecutul, Prezentul și Viitorul Internetului 

În cadrul conferinței Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi, Alexandru Rotaru a trecut în revistă trei momente esențiale din istoria internetului: 

1. Comercializarea Internetului (anii ’90): Introducerea publicității online și apariția platformelor de e-commerce au transformat internetul dintr-un mediu academic într-un motor economic global. 

2. Revoluția Smartphone-urilor (2007): Lansarea iPhone a redefinit conectivitatea, aducând internetul în buzunarele utilizatorilor și stimulând explozia rețelelor sociale. 

3. Epoca IoT și Hipercloud: Creșterea numărului dispozitivelor conectate și a virtualizării a dus la o cerere masivă de putere de calcul și soluții scalabile. 

Inteligența Artificială: Provocări și oportunități 

Ultimul deceniu a fost marcat de ascensiunea AI, accelerată de modele generative și tehnologii precum cele dezvoltate de OpenAI. Aceste modele aduc beneficii imense, dar creează și presiuni semnificative asupra infrastructurii de internet. 

Energia necesară pentru antrenarea și rularea acestor sisteme este colosală. De exemplu: 

– fiecare cip de inteligență artificială consumă aproximativ la fel de multă energie electrică în fiecare an ca trei vehicule electrice.

– adăugarea inteligenței artificiale motorului de căutare Google crește de zece ori consumul de energie per căutare

– convenția folosită pentru a vorbi despre dimensiunea centrelor de date este în termeni de megawați, nu de metri pătrați

– circa 1.000 dintre așa-numite centre de date hyperscale consumă fiecare mai multă energie decât o oțelărie  

– cel mai recent cip Nvidia este de 30 de ori mai rapid pentru același consum energetic. Acest lucru nu va economisi energie, ci va accelera apetitul pieței pentru aceste cipuri de cel puțin 100 de ori.

– consumul de bani pentru AI-Ready cloud a depășit investițiile cumulate global în producția de energie.

Concluzii și perspective 

Transformarea internetului sub influența AI reprezintă un punct de cotitură. În timp ce tehnologiile avansează rapid, este esențial ca infrastructura să țină pasul. Alexandru Rotaru și-a exprimat optimismul, dar și precauția, subliniind nevoia de colaborare între sectoare pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. 

Internetul și inteligența artificială sunt interdependente. Dacă una dintre aceste infrastructuri cedează, cealaltă nu poate funcționa. Este esențial să menținem echilibrul pentru a beneficia de toate avantajele tehnologiei moderne. 

În final, Alexandru Rotaru a subliniat că viitorul este plin de provocări, dar și de oportunități, AI având potențialul de a remodela fiecare aspect al societății.

Mihai ACSINTE, Avocat – Cyberlaw & HighTech Consultant – Acsinte & Partners  @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Reglementarea Inteligenței Artificiale – provocări și oportunități 

Foto Cristi Chivu

În cadrul conferinței Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi doresc să discutăm despre un subiect esențial: provocările aduse de noul regulament european privind inteligența artificială (IA), care intră în vigoare curând. 

O reglementare globală cu impact semnificativ 

Acest regulament este prima reglementare cuprinzătoare din lume în domeniul IA, având potențialul de a influența legislația globală. Companiile americane și asiatice care doresc să opereze pe piața europeană vor trebui să își conformeze produsele la noile standarde. Deja avem un precedent comparabil în GDPR, care a stabilit un standard global pentru protecția datelor. Regulamentul privind IA va avea un impact similar, punând un accent deosebit pe etica și protecția persoanelor. 

Standardizare și complexitate 

Regulamentul aduce claritate și standardizare, definind un set de reguli uniforme pentru dezvoltatorii de sisteme IA. Cu toate acestea, vine și cu proceduri complexe, în special în privința certificării sistemelor cu grad ridicat de risc. Aceste proceduri vor implica costuri semnificative și un efort considerabil din partea companiilor. 

Riscurile și etica în IA 

Unul dintre principalele scopuri ale regulamentului este să protejeze persoanele și societatea de riscurile asociate utilizării IA. Printre acestea se numără: 

– Identificarea biometrică în timp real în spații publice, care este strict reglementată. 

– Bias-ul algoritmic, un exemplu fiind discriminarea pe criterii de etnie sau venit în evaluarea cererilor de credit. 

– Transparența și explicabilitatea deciziilor IA, esențiale în domenii precum medicina, unde diagnosticul oferit de un sistem IA trebuie să fie clar explicat și verificabil de către medici. 

Sisteme cu grad ridicat de risc 

Regulamentul clasifică aplicațiile IA în funcție de riscuri. Sistemele cu grad ridicat de risc includ domenii precum sănătatea, infrastructura critică, educația, aplicarea legii și administrația justiției. În aceste cazuri, este esențială supravegherea umană pentru a asigura un control adecvat al deciziilor. 

Obligații pentru dezvoltatori și implementatori 

Regulamentul impune obligații clare tuturor actorilor implicați: 

– Furnizorii de IA trebuie să garanteze calitatea datelor, transparența și siguranța produselor. 

– Distribuitorii și implementatorii au responsabilități în ceea ce privește etichetarea corectă, trasabilitatea și raportarea incidentelor. 

– Utilizatorii finali trebuie să fie instruiți corespunzător pentru a putea evalua și interpreta corect rezultatele oferite de sistemele IA. 

Sancțiuni semnificative 

Nerespectarea regulamentului poate atrage sancțiuni severe: 

– Până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală pentru încălcări grave. 

– 15 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri pentru furnizarea de informații incorecte către autorități. 

Așadar. regulamentul privind IA este un pas major în reglementarea unei tehnologii revoluționare, dar vine cu provocări semnificative și va fi esențial pentru companii să investească în conformitate, educație și infrastructură. 

Tudor VELEA, Partner – Lexters @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Provocările și implicațiile juridice ale AI în viața reală

Foto Cristi Chivu

În cadrul conferinței voi încerca să mă concentrez pe experiențele practice și pe lecțiile învățate.

Concret, vă supun atenției următoarele:

1. Întrebări esențiale în era AI

În toate industriile, de la medicină la entertainment, de exemplu, se ridică întrebări critice precum: Cine este responsabil când AI greșește? Spre exemplu, dacă un diagnostic AI este incorect și tratamentul nu funcționează, cine răspunde? În industria media, cine deține drepturile de autor asupra unui produs generat de AI? Aceste dileme sunt deja dezbătute intens și necesită soluții legislative clare.

2. Speța tragică a interacțiunii unui client cu un chatbot în România

Un caz real implică un chatbot avansat, configurat cu voce și înfățișare umană, care a convins un client să-și investească economiile sale în criptomonede. Din păcate, investiția a fost o fraudă. Clientul a fost atât de afectat încât a recurs la gesturi extreme. Cazul subliniază importanța transparenței și reglementării interacțiunilor cu AI.

3. Campanii de educare pentru prevenirea fraudelor 

Fenomenul nu este izolat. Pe rețelele sociale, se cunosc deja numeroase cazuri de identități false care păcălesc utilizatorii. Exemplele includ „metoda Brad Pitt” sau abordări similare. Este crucial să implementăm campanii de educare, pentru a învăța publicul să recunoască aceste capcane.

4. Recrutare și discriminare 

Un alt exemplu este utilizarea unui algoritm AI în procesul de recrutare. Compania a descoperit, după luni de utilizare, că algoritmul favoriza doar bărbații de 35 de ani, excluzând alte categorii. Acest caz ilustrează riscurile discriminării automate și necesitatea unor mecanisme de auditare și corectare.

5. Provocări legislative globale 

În prezent, legislația AI diferă între regiuni: UE, SUA și Marea Britanie au abordări variate. În Marea Britanie, de exemplu, se discută reglementarea drepturilor asupra conținutului generat de AI, comparându-l cu un DJ care mixează piese preexistente. Claritatea acestor reglementări va influența evoluția AI în toate industriile.

6. Concluzii și recomandări 

AI nu va înlocui oamenii, ci va potența eficiența lor. Însă, este imperativ ca legislația să țină pasul, asigurând atât protecția utilizatorilor, cât și claritatea juridică pentru companii. Vom vedea o tranziție rapidă în multiple industrii, iar profesioniștii din domeniul juridic vor avea un rol crucial în definirea responsabilităților.

Dr. Adriana Lucia Celebidache, General Manager – Dentexcela 3 @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Scopul actului medical este îmbunătățirea calității vieții pacienților, iar IA ne poate ajuta să atingem acest obiectiv mai ușor

Foto Cristi Chivu

Provocarea moderatorilor conferinței CUM FOLOSIM AI ÎN AFACERILE DE ZI CU ZI legată de potențialul inteligenței artificiale (IA) de a degreva profesioniștii din domeniul medical de anumite sarcini birocratice, permițându-le să se concentreze mai mult pe relația cu pacienții este cât se poate de justificată. În special, medicii de familie își petrec o mare parte din timp completând documente, ceea ce limitează timpul pentru interacțiunea directă cu pacienții. Această situație afectează calitatea actului medical și este o problemă care trebuie adresată.

În domeniul stomatologiei, de exemplu, am acumulat o experiență de peste 35 de ani și pot confirma că tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt deja bine implementate, atât în diagnosticare, cât și în tratament. De asemenea, folosim IA pentru a gestiona relațiile cu pacienții și pentru instruirea viitorilor medici.

Tehnologii digitale și minim invazive în stomatologie

Stomatologia modernă a devenit minim invazivă. Cu ajutorul tehnologiilor digitale, putem trata probleme complexe, cum ar fi o mușcătură incorectă, fără a recurge la metode invazive. În trecut, aceste cazuri necesitau șlefuirea dinților și aplicarea coroanelor. Acum, utilizăm fațete realizate prin frezare digitală, care refac dimensiunea verticală și postura pacientului, fără durere.

Un alt exemplu este utilizarea laserelor în tratamentul cariilor. Laserele cu apă permit tratarea fără anestezie și fără durere, oferind o experiență mai confortabilă pentru pacienți. Spre deosebire de turbinele clasice, aceste lasere sterilizează țesuturile tratate, reducând riscul cariilor secundare și accelerând procesul de vindecare.

Referitor la rolul IA în diagnosticare și planificare, putem spune că inteligența artificială este un instrument esențial în diagnosticare. Prin utilizarea imaginilor CT și a scanărilor digitale, putem obține informații detaliate despre starea dinților și a osului maxilar. Aceste date ne permit să planificăm cu precizie intervențiile chirurgicale, cum ar fi implanturile dentare, utilizând ghiduri chirurgicale generate de IA. În viitor, este posibil ca robotica să joace un rol și mai important în stomatologie, cu aparate capabile să execute proceduri complexe sub supravegherea medicului.

Aplicații în ortodonție și protetică

În ortodonție, tehnologiile bazate pe IA permit crearea de gutiere personalizate care corectează dinții într-un mod discret și eficient. În protetică, folosim software avansat pentru a proiecta zâmbetul pacientului, ținând cont de fizionomie și preferințele individuale. Acest proces ajută pacienții să vizualizeze rezultatul final și să aleagă soluția care li se potrivește cel mai bine.

Iată cum tehnologia și inteligența artificială au transformat stomatologia și alte ramuri ale medicinei, oferind soluții mai rapide, mai eficiente și mai puțin invazive. Scopul final rămâne îmbunătățirea calității vieții pacienților, iar IA ne poate ajuta să atingem acest obiectiv mai ușor și mai sigur.

Dragoș Neagu, Președinte – Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) @ Cum folosim AI în afacerile de zi cu zi: Bibliotecile în era inteligenței artificiale

Foto Cristi Chivu

Am să încep prin a menționa un proiect deosebit la care participă BCR, în cadrul unui consorțiu Horizon, ce explorează modul în care inteligența artificială poate sprijini activitatea bibliotecilor și bibliotecarilor. Ecosistemul bibliotecilor publice din România este unul extins, având o rețea națională bine dezvoltată, dar poate puțin cunoscută. Deși există aproape 9.600 de biblioteci în toată țara, acestea sunt deservite de doar 9.000 de angajați. 

Evoluția tehnologică a bibliotecilor 

Digitalizarea în biblioteci a început timid în anii ’70, iar pionieratul în informatizarea serviciilor de bibliotecă a fost marcat de anii 2000. În această perioadă, s-au introdus PC-uri și s-au dezvoltat baze de date pentru digitizarea colecțiilor. Documentele pe suport fizic, precum cărți, ziare, discuri de patefon sau timbre, au fost scanate și integrate în cataloage digitale. 

În paralel, motoarele de căutare precum Yahoo și Google au început să suplinească funcțiile tradiționale ale cataloagelor de bibliotecă, forțând bibliotecile să-și extindă serviciile în mediul online și să adauge valoare prin includerea de metadate, imagini ale coperților sau cuprinsuri detaliate. 

Digitalizarea în contextul crizelor 

Un punct de cotitură a fost perioada pandemiei, când accesul fizic la biblioteci a fost limitat. Bibliotecile au răspuns prin intensificarea eforturilor de digitizare, oferind utilizatorilor acces la documente prin e-mail. În prezent, multe biblioteci dispun de scannere avansate și roboți de scanare, capabili să digitalizeze până la 40 de pagini pe minut, facilitând astfel accesul rapid la informație. 

Statistici și impactul bibliotecilor 

Sistemul Național de Biblioteci din România cuprinde: 

– 9.582 de biblioteci (publice, școlare, universitare, specializate, naționale); 

– 162,8 milioane de volume în colecții, cu o valoare estimată la 5,7 miliarde RON; 

– Într-un an normal, precum 2018, au fost împrumutate 34,2 milioane de volume, cu o medie de 10,92 volume per utilizator. 

Aceste cifre subliniază rolul esențial al bibliotecilor în promovarea culturii și educației în România, acestea fiind cele mai frecventate instituții culturale. 

Inteligența Artificială și viitorul bibliotecilor 

Integrarea inteligenței artificiale în biblioteci deschide noi oportunități. Printre aplicațiile posibile se numără: 

– Servicii de referință online: utilizarea chatboților pentru a răspunde rapid la întrebările utilizatorilor. 

– Indexarea automată a documentelor: IA poate accelera procesul de catalogare și clasificare. 

– Acces extins: posibilitatea de a oferi acces 24/7 la colecții prin stații de auto-împrumut și biblioteci neasistate. 

– Analiza colecțiilor: identificarea celor mai populare titluri pentru optimizarea achizițiilor. 

În ciuda provocărilor, digitalizarea și integrarea IA în biblioteci reprezintă viitorul. Ele permit bibliotecilor să rămână relevante și să ofere utilizatorilor servicii moderne, adaptate nevoilor actuale. 

…….

Transformarea Digitală prin AI a devenit esențială pentru competitivitatea fiecărei industrii. Această conferință aduce împreună lideri și inovatori din 10 sectoare cheie pentru a dezvălui oportunitățile unice și avantajele strategice oferite de către AI, cu studii de caz, proiecte, rapoarte şi predicţii, totul cât mai concret despre oportunităţi, dar şi despre ameninţări.

Cele 10 Industrii vizate și avantajele trecerii la AI:
1. Asigurări – automatizarea proceselor, evaluarea rapidă a daunelor și personalizarea polițelor.
2. Finanțe-Bănci – optimizarea relațiilor cu clienții, analiza datelor și detecția fraudelor în timp real.
3. Retail & eCommerce – predictibilitatea stocurilor, recomandări personalizate și experiențe de cumpărare optimizate.
4. Energie – eficiență operațională, prevenirea defecțiunilor și managementul inteligent al resurselor.
5. Transport și Logistică – rute optimizate prin analiza datelor și gestionarea eficientă a flotelor.
6. Sănătate – diagnostic rapid, servicii medicale personalizate și acces îmbunătățit la tratamente.
7. Agricultură – monitorizare prin IoT, optimizarea utilizării resurselor și creșterea producției.
8. Construcții și Imobiliare – analize predictive pentru prețuri și gestionarea riscurilor de piață.
9. Producție – automatizarea liniilor de producție și întreținere predictivă pentru eficiență maximă.
10. IT & Telecomunicații – soluţii şi platforme AI la cheie, managementul rețelelor și personalizarea serviciilor de telecomunicații.

În plus, vizăm industria de HR privind pregătirea angajaţilor pentru noua paradigmă AI şi mizăm pe expertiza Avocaţilor pentru a trata şi preveni ameninţările cu care vin noile provocări.

Moderatori

SPEAKERI

Cine ar trebui să participe?
–––––––––––
– Manageri și lideri din industrii care vor să rămână competitivi într-un peisaj digital accelerat.
– Experți în AI și digitalizare, interesați de aplicarea acestor tehnologii în sectoare variate.
– Profesioniști din toate industriile care doresc să afle despre cele mai recente tendințe și soluții AI.
– Furnizori de soluții tehnologice, pregătiți să colaboreze pentru a sprijini această tranziție.

RSVP:
Pentru înscriere, vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA 
| 
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
Participarea se face pe baza confirmării din partea organizatorilor