Corneliu VIȘOIANU – General Manager – UPS Dragomirești @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Legislația și bătălia pentru digitalizare
În domeniul meu de activitate, mă confrunt zilnic cu provocările legislative. Este o bătălie continuă, o încercare de a introduce în legislație niște mecanisme esențiale pentru digitalizare.
Am discutat cu diverse companii, am făcut analize, am purtat negocieri și, sincer, multe dintre aceste companii au lucrat pro bono pentru mine. Pentru că altfel, cine să bugeteze astfel de demersuri?
Dar realitatea este următoarea: dacă vrem să implementăm AI în România, trebuie să adaptăm legislația. Nu putem avansa dacă ne blocăm în structuri rigide care refuză schimbarea.
Precizia absolută și riscurile industriei
Lucrez cu substanțe periculoase. Aici, precizia nu este un moft, ci o necesitate absolută. Când procesezi 100 de tone de material pe lună, orice eroare poate avea consecințe grave. Nu vorbim doar de calitatea produsului final, ci și de siguranța oamenilor.
Într-un astfel de mediu, AI poate face diferența între succes și dezastru. Standardizarea devine obligatorie, dar cum facem această standardizare?
Interoperabilitate pe timp de pace vs. pe timp de război
Aici apare o problemă interesantă: avem două tipuri de interoperabilitate. Una care funcționează pe timp de pace, alta care trebuie să fie active pe timp de război. Dar azi cele două se suprapun, pentru că nu mai știm exact unde ne aflăm: suntem într-un conflict declarat sau într-unul nedeclarat?
Și aici AI poate interveni, ajutându-ne săgestionăm scenarii complexe și să înțelegem mai bine situația globală.
Avem nevoie de un plan de țară! Întrebarea e simplă: cine face planul?
Dacă ne așezăm cu toții la masă – administrație, educație, industrie – poate reușim să construim un plan coerent pentru integrarea AI. Dar dacă nu educăm oamenii pentru acest viitor, cu cine să discutăm?
Ne confruntăm cu o problemă majoră de educație. Dacă vrem să avansăm, trebuie să avem oameni pregătiți, care să înțeleagă AI și să îl poată folosi – în administrație, în industrie, în fiecare sector.
Dar ce facem?
Educația înseamnă70% din tot acest proces. Fără educație, AI rămâne doar o idee pe hârtie.
Cercetare, investiții și blocajele legislative
În ultimul an, am reușit să triplez cifra de afaceri și profitul companiei pe acre o conduc. Și am decis să reinvestesc în cercetare. Dar aici am dat de o problemă majoră: nu am voie să intru în programele europene de cercetare, pentru că domeniul meu este considerat „zonă de influență exclusă”.
Practic, mi se interzice accesul la finanțare. În loc să investim în inovare, suntem blocați de reglementări rigide. Și aici, din nou, AI poate deveni o soluție, dar cine face regulile?
AI și securitatea națională: Cine controlează viitorul?
Nu putem ignora faptul că lumea se schimbă rapid. AI joacă deja un rol major în securitatea națională și în domeniul militar. Muniția inteligentă devine noua realitate.
Și trebuie să înțelegem un lucru esențial: cel care deține aceste tehnologii, controlează viitorul.
Deja vedem că deciziile sunt luate de cei care sunt mai puternici. Dacă România nu investește în AI, securitate digitală și cercetare, riscăm să devenim dependenți de cei care o fac.
Concluzie: Înarmare pentru pace
Pare un paradox, dar acesta este adevărul: ne înarmăm pentru pace.
Dacă vrem să ne asigurăm că România rămâne relevantă în viitor, trebuie să ne așezăm la masa celor mari, să dezvoltăm strategii, să investim în AI și să fim parte activă în schimbările globale.
Și mai ales, trebuie să avem o legislație carenu blochează, ci facilitează inovarea.
Viitorul aparține celor careîndrăznesc să investească în tehnologie și să acționeze rapid. Noi ce alegem?
