Corneliu Mănescu, Director General – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului @ Conferința POST MOBILE WORLD CONGRESS 2025 – De la Barcelona la București, organizată de Digital Transformation Council, în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV Romania, pe 3 aprilie 2025, și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Corneliu Mănescu a adus în cadrul conferinței Post Mobile World Congress 2025 o perspectivă pragmatică, onestă și în același timp provocatoare asupra viitorului digital al României. Vorbind despre nevoile reale ale cetățeanului, dar și despre piedicile sistemice în calea modernizării, Corneliu Mănescu a prezentat un proiect ambițios – DigiCountry – menit să digitalizeze profund mediul rural românesc.
România paradoxală: conectivitate maximă, competențe minime
Corneliu Mănescu a început prin a semnala unul dintre cele mai mari paradoxuri ale digitalizării românești: suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la nivel de acoperire de rețele de mare viteză (peste 92% din teritoriu are acces la conexiuni gigabit), dar pe ultimul loc la capitolul competențe digitale. Această discrepanță structurală este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României digitale.
Aici intervine proiectul DigiCountry – o inițiativă estimată la aproape 800 de milioane de euro, care propune crearea unei rețele naționale de centre de digitalizare în mediul rural. Proiectul urmărește să ofere acces real la servicii digitale, prin interfețe adaptate profilului socio-cultural local.
De ce nu avem nevoie de 5G peste tot?
Într-o abordare lipsită de clișee, Mănescu a explicat că dezvoltarea rețelei 5G în România nu trebuie să fie tratată ca un scop în sine, mai ales în zone în care infrastructura fixă este deja extrem de performantă. „La ce-mi trebuie mie 5G la marginea satului dacă am fibră optică și pot pune WiFi?”, a întrebat retoric, aducând în discuție necesitatea adaptării tehnologiilor la nevoile reale ale comunităților.
Cu toate acestea, 5G-ul este esențial în zone cu densitate mare de utilizatori – stadioane, porturi, aeroporturi sau parcuri industriale – acolo unde latența scăzută și capacitatea mare de trafic sunt critice. Este, deci, o chestiune de eficiență și prioritizare strategică.
DigiCountry – o soluție pentru incluziunea digitală reală
Proiectul DigiCountry nu presupune doar acces la internet, ci construirea unei rețele de centre containerizate, autonome energetic, care vor servi drept punți de legătură între cetățeni și serviciile publice digitale. Aceste centre vor include:
– Interfețe digitale pentru plata taxelor și impozitelor;
– Echipamente de diagnostic medical pentru consultații la distanță;
– Recunoaștere AI pentru agricultură (identificarea dăunătorilor, plantelor, etc.);
– Servicii bancare și bancomate;
– Suport uman din partea persoanei în care românii de la sat au cea mai mare încredere: poștașul.
Prin formarea acestuia pentru a gestiona platforme digitale, DigiCountry transformă poștașul într-un veritabil ambasador al digitalizării în mediul rural.
De la telemedicină la biometrie: tehnologii pentru viitorul imediat
Fiecare container va dispune de o zonă de telemedicină, unde un asistent local va facilita consultul între pacient și un medic aflat oriunde în lume. Astfel, platforma poate extinde capacitatea rețelei sanitare dincolo de limitele geografice și logistice ale sistemului actual.
Tot în cadrul acestor centre, cetățenii vor putea accesa servicii publice cu ajutorul noii cărți de identitate biometrice – proiect aflat deja în faza de testare. Identificarea digitală va permite inițierea de acte administrative, fiscale și de sănătate cu un nivel crescut de securitate și eficiență.
Concluzie: digitalizare cu sens, pentru oameni
Corneliu Mănescu a încheiat pledoaria sa cu un mesaj direct: „Țăranul român nu va apăsa niciodată pe o tastatură. Dar poate beneficia de digitalizare dacă îl ajuți să înțeleagă și îl sprijini în interacțiunea cu statul.”
DigiCountry nu este un proiect despre tehnologie, ci despre transformare socială, incluziune și relevanță. Dacă va fi implementat cu viziune și coerență, România ar putea transforma una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sale – decalajul digital rural – într-un model de succes la nivel european.
