DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL, REVISTA COMUNICAȚII MOBILE ȘI TELECOMTV.RO a organizat conferința virtuală DIGITAL TRANSFORMATION VALUE & SUPPLY & LOGISTICS CHAINS pe 23 iulie 2021.
Impactul pandemiei COVID-19 a afectat miliarde de persoane şi toate industriile la nivel global, fiind perturbate atât fluxurile industriale, cât şi cele comerciale. O analiză obiectivă a efectelor acestei unde de șoc asupra lanțurilor de valoare, aprovizionare şi logistică este absolut necesară în privinţa României.
Concluziile conferinței vor genera idei valoroase pentru strategii şi tactici de predictibilitate proactive pentru luarea deciziilor în companii în vederea menținerii continuității afacerii și construirii rezilienței organizației d.voastră.
„Mă voi referi la transformarea digitală în sectorul public și mai puțin în sectorul privat. Transformarea digitală în sectorul public nu se întâmplă în ritmul pe care ni-l dorim, dorințele noastre fiind foarte, foarte mari în acest domeniu.
Transformarea digitală este un domeniu foarte greu în general, nu doar în România, cu foarte mulți stake-holders, care necesită sinergii și capacitate de negociere, dar mai ales, zic eu, tehnocrați, care să fie sprijiniți politic, pentru a pune în aplicare o strategie unitară, bine coordonată la nivel național. Aș vrea să insist asupra acestui aspect, s-a mai menționat, cred că este una dintre cheile reușitei transformării digitale în România. Există puțini experți în transformare digitală dispuși să se implice într-un asemenea efort, asta și pentru că mizele politicienilor sunt, de obicei, pe termen pe scurt, legate de ciclurile electorale, iar orice schimbare de guvern duce la o resetare, de cele mai multe ori, în domeniu. Moștenirea fostului guvern este, de multe ori, anulată, în pofida faptului că vorbim de chestiuni tehnice, care nu ar trebui să fie afectate.
Prezint exemplu Estoniei, pe care mulți îl invocă, legat de realizările în domeniul digitalizării administrației publice, dar puțini remarcă modalitatea în care au obținut aceste realizări. Ei au numit un CIO guvernamental, care-i neschimbat din 2017. Austria are același CIO guvernamental de aproape 20 de ani.
Acest CIO guvernamental din Estonia, împreună cu echipa lui, este responsabil cu strategia și implementarea proiectelor care derivă din aceasta la nivel național. Acolo există un CIO Office, populat cu experți recunoscuți, având susținerea întregii clase politice, astfel încât CIO-ul guvernamental a reușit să implementeze proiectele propuse indiferent de schimbările guvernamentale.
Este un bun exemplu despre cum un CIO guvernamental stabil și cu notorietate profesională reușește în ceea ce privește direcționarea strategică onestă și corectă a transformării digitale a statului în folosul contribuabililor, dar și al statului însuși.
Este esențială însușirea unor bune practici la nivel internațional pentru a evita disiparea unor resurse și exercițiul unor experimente locale, sortite mai mult sau mai puțin, eșecului.
În opinia mea, pentru a reuși este obligatoriu să trecem transformarea digitală de la nivelul priorității discursive, de la etapa de venerație a reușitelor campionilor transformării digitale, la o etapă de consens politic pe acest subiect și la atragerea de experți, tehnocrați, care să conducă la rezultatele așteptate de către noi toți, cetățeni sau mediul de afaceri.
Este o promisiune extrem de serioasă, care, spre deosebire de alte promisiuni din alte domenii, nu mai poate fi amânată și asta pentru că se adresează deja unei mase critice de beneficiari educați în domeniu.
Nici cetățenii, nici mediul de afaceri nu mai acceptă amânări și orice nouă amânare va avea costuri semnificative pentru noi toți, inclusiv politice.
La nivelul UE există diverse modele pentru noțiunea de CIO guvernamental. Unele țări au CIO guvernamental în fiecare minister, plus unul la guvern. O astfel de structură permite integrarea proiectelor într-o manieră eficientă, interoperabilitatea acestora.
În România, lipsește coordonarea unitară a proiectelor din domeniul transformării digitale.
PNRR nu este panaceul problemelor noastre
Acest plan a fost gândit și generat de țările mari din Europa și se vede asta atât din cerințele documentului, cât și din planurile naționale ale acestor țări. Principalii piloni sunt infrastructura, competențele, business-ul și serviciile publice.
Țara care investește cel mai mult prin PNRR pe zona de transformare digitală este Spania, Italia este următorul stat în acest clasament, cu 51 miliarde de euro, Franța – 25 miliarde de euro, Estonia – 20 miliarde de euro, Germania – 14 miliarde de euro. România se află în a doua parte a clasamentului, cu 5,9 miliarde de euro.
Un alt aspect în discuția PNRR este că banii din plan sunt bani potențiali și noi știm că în România este greu să aduci acești bani alocați, gradul de absorbție fiind, istoric vorbind, unul modest în comparație cu alte state.
Așa cum am mai spus, noi vorbim de PNRR, de noul exercițiu financiar european, 2020 – 2027, dar noi avem proiecte din exercițiul financiar european anterior care, cu toate că au fost aprobate, nu au fost lansate nici până în prezent și fereastra de timp se închide în 2023. Dacă nu ne grăbim, pierdem finanțările și din acest motiv, istoric vorbind, avem un grad redus de absorbție al fondurilor UE nerambursabile. Este o problemă sistemică a României.
În România, lucrurile sunt complicate, accesarea banilor UE necesită îndeplinirea unei liste lungi de condiții, de avize, de autorizații. Aceasta lista nu ne-a fost impusă din afară, noi singuri ne-am complicat viața, am complicat lucrurile, avem această tendință.
Și pe zona de cybersecurity sunt întârzieri. De mai bine de un an de când se încearcă transformarea CERT-RO în Directoratul Național de Securitate Cibernetică, lucrurile merg anevoios.
Nu am mari așteptări de la PNRR, dar sunt convins că unele proiecte se vor implementa, chiar dacă mai târziu, chiar dacă împinși de la spate.
Spuneam la început că transformarea digitală reprezintă o prioritate discursivă a întregii clase politice și vreau să conchid că nu e un lucru rău în sine, e foarte bine că toată lumea vorbește despre digitalizare, despre transformare digitală, e primul pas. Important este să urmeze şi pasul doi, respectiv implementarea.”
