DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL,
în parteneriat cu Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV organizează Conferința
ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA?
#AI – PLAN DE ȚARĂ
– Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China –
20 februarie 2025, orele 11.00 – 15:00, Grand Hotel Continental – București
România are acum oportunitatea unică de a-și regândi poziția în Europa. De la digitalizarea administrației la investițiile în infrastructura tehnologică, deciziile luate azi pot redefini viitorul nostru tehnologic. În acest sens, vă invităm la o dezbatere constructivă axată pe:
- Rolul României în reconstrucția suveranității tehnologice europene.
- De ce este conectivitatea esențială pentru Apărare, Securitate și Economie?
- Cum şi de unde mai putem atrage investiții majore în cercetare și dezvoltare (R&D)?
MODERATORI
KEYNOTE SPEAKERS
Dragoș Cristian VLAD – Președinte – ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României)
Eugen SCHWAB CHESARU – Vicepreședinte – PAC (Pierre Audoin Consultants)
Corneliu VIȘOIANU – General Manager – UPS Dragomirești
Marinel MOSCALIUC – Senior Technical Director Global Government – STARC4SYS
Claudia NICOLAE – Director General – AGERPRES
Radu SZEKELY – Președinte – DARE TO LEARN
Elena LOTREAN – Consul Onorific al Finlandei la Sibiu & Director Executiv – Finnish Teaching Training Center
Gabriel TRĂISTARU – Co-Fondator – SCAMY.IO
Dragoș VLAD, ADR @ Conferința #AI – Plan de țară: Statul român trebuie să-și asume un rol activ în modelarea și gestionarea procesului de transformare digitală
Dragoș Cristian VLAD – Președinte – ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Într-o lume în care digitalizarea și noile tehnologii avansează cu o rapiditate impresionantă, statul român trebuie să-și asume un rol activ în modelarea și gestionarea procesului de transformare digitală. Conceptul de „stat orchestrator” devine din ce în ce mai necesar, având în vedere nevoia urgentă de modernizare a infrastructurii IT și de adaptare la cerințele unei economii globale interconectate.
Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), subliniază că administrația publică trebuie să devină un promotor activ al adoptării tehnologiilor avansate, facilitând implementarea soluțiilor digitale și asigurând un cadru normativ care să stimuleze inovația. În acest sens, România a început să implementeze proiecte de anvergură precum Cloud-ul Guvernamental, platforma de interoperabilitate și strategii pentru inteligența artificială, însă provocările rămân considerabile.
Vulnerabilitățile sistemului IT guvernamental pornesc de la:
– Infrastructură învechită, bazată pe tehnologii depășite și soluții punctuale, în locul unei strategii integrate de modernizare;
– Lipsa unui plan coerent de migrare către cloud, ceea ce face ca multe instituții să nu beneficieze încă de avantajele digitalizării eficiente;
– Deficit de specialiști IT în sectorul public, determinat de salariile necompetitive comparativ cu mediul privat;
– Interdependențe critice între sistemele IT, care cresc riscul unor întreruperi generalizate.
Un pas important în direcția modernizării administrației publice este tranziția către Cloud-ul Guvernamental, susține Dragoș Vlad. Acest proiect, negociat cu Comisia Europeană, urmărește să ofere un cadru unificat pentru serviciile digitale ale statului și să reducă riscul unor defecțiuni sistemice. În prezent, sistemele critice ale administrației sunt concentrate într-un număr redus de centre de date, ceea ce le face vulnerabile la atacuri cibernetice sau defecțiuni tehnice. Segmentarea rețelelor și distribuirea resurselor IT în cloud vor permite o mai bună gestionare a datelor și o reducere semnificativă a costurilor operaționale.
Reforma administrativă prin automatizare și AI
Un alt proiect strategic al ADR vizează automatizarea proceselor din administrația publică prin integrarea roboților software și a inteligenței artificiale. Acest program are scopul de a îmbunătăți eficiența serviciilor publice și de a reduce birocrația. Prin adoptarea unor sisteme bazate pe machine learning, timpul de procesare a documentelor și de validare a informațiilor poate fi diminuat semnificativ, oferind cetățenilor un acces mai rapid și mai eficient la servicii esențiale.
Totuși, pentru ca această transformare să fie un succes, este necesară o coordonare clară între instituțiile guvernamentale și un cadru legislativ flexibil care să permită adaptarea rapidă la noile tehnologii.
Oficialul ADR arată că ”statul trebuie să fie pregătit în prelucrarea datelor, să aibă mecanisme de a aduce inteligența artificială sau componente de machine learning în folosul nostru în vederea optimizării timpilor de răspuns și validărilor informațiilor”.
Acesta mai precizează că, ADR, ca autoritate contractantă, va organiza o ”sesiune de clarificare” pentru implementarea proiectului de Cloud Guvernamental.
”Așteptăm cât mai mulți operatori economici să participe alături de noi în procesul de migrare a sistemelor statului în infrastructura de cloud. La finalul lunii martie, estimăm să finalizăm și să ne apropiem de procesul de atribuire a contractelor și a unui proiect referitor la robotizarea și automatizarea proceselor de lucru în administrație publică. A fost o licitație. Avem cinci oferte, o documentație extrem de deschisă și transparentă. Procesul durează, pentru că este un proces de evaluare, este o muncă birocratică”, a precizat Dragoș Cristian Vlad.
Autoritatea pentru Digitalizarea României desfășoară proiectul ”Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, care vizează în principal îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor publice pentru cetățeni și mediul de afaceri prin creșterea securității datelor, reducerea costurilor operaționale și nu în ultimul rând creșterea interoperabilității între instituțiile guvernamentale, facilitând accesul la informații în timp real și reducând birocrația, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Investiția urmărește susținerea transformării digitale la nivelul întregii administrații publice, precum și modernizarea acesteia prin finanțarea infrastructurilor digitale și implementarea tehnologiilor avansate adecvate fluxurilor de lucru și proceselor specifice.
Pentru ca România să devină un model de digitalizare în regiune, este esențial ca statul să joace un rol activ în promovarea inovației și să adopte politici care să încurajeze digitalizarea tuturor instituțiilor publice. Printre măsurile urgente necesare se numără:
– Crearea unui cadru legislativ clar pentru implementarea rapidă a soluțiilor IT moderne;
– Creșterea atractivității posturilor IT în sectorul public, prin salarii competitive și programe de specializare;
– Implementarea unei strategii coerente pentru utilizarea inteligenței artificiale, astfel încât administrația publică să beneficieze de eficiența noilor tehnologii;
– Asigurarea interoperabilității între diferitele platforme digitale, pentru a evita fragmentarea infrastructurii IT guvernamentale.
Dacă statul român va reuși să devină un „orchestrator” al digitalizării și nu doar un spectator, viitorul administrației publice va fi unul modern, eficient și adaptat nevoilor cetățenilor. Implementarea soluțiilor inovatoare și dezvoltarea unui cadru digital sigur și funcțional sunt pașii esențiali pentru ca România să își consolideze poziția în economia digitală globală.
Eugen Schwab-Chesaru, PAC @ Conferința #AI – Plan de țară: Statul român trebuie să fie un orchestrator în proiectele de IT și inteligență artificială
Eugen SCHWAB CHESARU – Vicepreședinte – PAC (Pierre Audoin Consultants) @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
O transformare tehnologică în plină expansiune
Într-un peisaj tehnologic global marcat de o accelerare fără precedent a investițiilor în inteligență artificială (AI), România se află la o răscruce strategică. Companiile locale manifestă un interes crescut pentru utilizarea AI, dar provocările financiare, lipsa de educație managerială și incertitudinea economică frânează dezvoltarea acestui sector. În ciuda acestor bariere, investitorii străini urmăresc cu atenție potențialul pieței autohtone, iar anumite companii românești chiar reușesc să inoveze și să devină actori relevanți pe scena internațională.
“Artificial intelligence” este topicul principal al celor care vorbesc despre tehnologie. Se discută și la noi în țară foarte mult și iată că România începe să și aplice din ce în ce mai mult, dar aș face o distincție între inovație și șansele României de a avea actori care să inoveze în zona AI și partea celaltă, nu mai puțin important, a investițiilor în utilizarea și implementarea acestor tool-uri AI în toate sectoarele. Este o orizontală cu impact în toate verticalele și aș spune pentru toate dimensiunile de companii și pentru toate felurile de organizații, indiferent că vorbim de organizații private sau publice. Dacă ne uităm la ceea ce produce și inovează România, din păcate chiar dacă vedem o efervescență, vedem că lucrurile evoluează, întrucât PAC are în radarul său în fiecare an noi companii care inovează în zona AI, totuși România este foarte departe și are o întârziere și o incapacitate financiară și de pregătire la nivel de educație, de management, chiar și ambiție.
Vedem, totuși, companii dezvoltându-se foarte mult și vedem un interes al investitorilor străini pentru detectarea acestor player de pe piață, pentru investiții sau chiar fuziuni și achiziții. Vedem companiile cu focus pe AI ca un target de achiziție, cel puțin pentru investitori financiari dacă nu și investitori strategici.
Investițiile în AI: Tendințe globale vs. realitatea românească
Un studiu recent al Boston Consulting Group menționat de Ion Vaciu arată că la nivel global, una din trei companii intenționează să aloce peste 25 de milioane de dolari pentru AI în anul 2025. De asemenea, 75% dintre liderii de afaceri consideră AI generativă ca fiind o prioritate strategică, însă doar 25% dintre aceștia acționează efectiv în această direcție. În prezent, cele mai mari investiții în AI provin din țări precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, unde tehnologia nu este privită doar ca un instrument de eficiență operațională, ci ca un element central al transformării digitale.
Din păcate România alocă foarte puține fonduri, iar conform celui mai recent scenariu de piață pe care îl avem dedicat exclusiv AI, vorbim de doar 34-35 de milioane de euro pentru software și servicii informatice achiziționate de pe piață, cu 16 milioane pentru software și platforme cloud și 18 milioane în servicii pure, o sumă cumulate infimă comparativ cu cele 19 miliarde de euro cheltuite anul trecut în Europa de Vest, cu o creștere de până la aproape 60 de miliarde în 2028. Driverii cei mai mari sunt țări precum Marea Britanie, Germania, Franța, dar vedem o dinamică foarte interesantă în țările nordice, în Spania, Italia și în Olanda.
Vedem, ca parte pozitivă, o creștere în linie cu creșterile pe care le vedem și la nivel global numai că la o scară mult mai mica, ajungând undeva la 110-120 milioane de euro în 2028 în România, în segmentele public-privat.
România are un raport de investiții comparabil cu țări precum Slovacia sau Ungaria, Croația, Bulgaria, dar sub nivelul Poloniei, Cehiei sau statelor baltice. Grecia vine din urmă și accelerează destul de mult în IT și într-o parte din aceste țări sectorul public are un rol foarte important și mobilizează fonduri semnificative și contribuie la dezvoltarea acestei industrii.
Barierele în calea implementării AI în România
Principalele provocări care împiedică adoptarea pe scară largă a AI în România sunt de natură financiară, educațională și decizională. În primul rând, accesul limitat la finanțare împiedică dezvoltarea start-up-urilor inovatoare. În al doilea rând, lipsa de pregătire managerială și de competențe digitale avansate face ca multe companii să nu își asume riscul unor investiții semnificative în AI. Nu în ultimul rând, incertitudinea economică și lipsa unor politici coerente de susținere a inovației generează o reținere a mediului privat în direcția digitalizării profunde.
Nesiguranța domină agendele întâlnirilor companiilor, chiar și în domeniul telecom. Indecizia și lipsa de leadership are un impact negativ.
Pe de altă parte, investitorii străini manifestă un interes crescut pentru achiziționarea unor companii românești din domeniul AI. Acest lucru poate fi interpretat fie ca o oportunitate de integrare în lanțuri valorice globale, fie ca o vulnerabilitate, în sensul pierderii unor active tehnologice strategice.
Cum pot companiile românești să valorifice AI?
În ciuda acestor obstacole, există lecții valoroase pe care firmele locale le pot învăța din experiențele companiilor de succes care adoptă AI. Potrivit studiilor internaționale, strategiile eficiente în domeniul AI includ:
– Automatizarea proceselor operaționale, generând un plus de productivitate de 10-20%.
– Redefinirea fluxurilor de lucru și optimizarea proceselor critice, ceea ce poate conduce la o eficiență sporită cu până la 50%.
– Dezvoltarea de produse și servicii inovatoare, oferind un avantaj competitiv pe termen lung.
Un aspect esențial este faptul că doar 10% din valoarea generată de AI provine din algoritmi și modele, în timp ce 70% rezultă din reorganizarea proceselor și adoptarea tehnologiei de către angajați. Cu alte cuvinte, succesul în implementarea AI nu depinde doar de software, ci și de capacitatea organizațiilor de a-și adapta structura și cultura internă.
Sectorul Public și rolul său în digitalizare
În multe țări europene, sectorul public joacă un rol esențial în stimularea adoptării AI, prin alocarea de fonduri pentru digitalizare și prin facilitarea unor programe de susținere a inovației. În România, însă, statul investește insuficient în acest domeniu, ceea ce afectează atât infrastructura digitală, cât și competitivitatea companiilor locale. Spre comparație, în statele nordice sau în Spania și Italia, guvernele alocă resurse semnificative pentru AI, contribuind astfel la dezvoltarea unor ecosisteme de inovație solide.
România în Era AI – Provocări și Perspective
Într-o eră în care AI redefinește modelele economice și sociale, România nu își poate permite să rămână în urmă. Deși există inițiative promițătoare, lipsa unei viziuni strategice și a unor politici coerente de sprijin pentru AI rămâne o problemă majoră. Dacă sectorul privat și cel public vor colabora pentru a reduce decalajele existente, România ar putea deveni un jucător relevant pe harta inovației digitale.
Pe termen lung, succesul companiilor locale va depinde de capacitatea acestora de a înțelege că AI nu este doar un instrument tehnologic, ci o paradigmă de transformare economică. Pentru a valorifica această oportunitate, este esențială dezvoltarea unui ecosistem de inovare robust, susținut de investiții, educație și politici guvernamentale clare. Doar astfel România poate aspira la un loc în economia digitală globală a viitorului.
Corneliu Vișoianu, UPS Dragomirești @ Conferința #AI – Plan de țară: Dacă România nu investește în AI, securitate digitală și cercetare, riscăm să devenim dependenți de cei care o fac
Corneliu VIȘOIANU – General Manager – UPS Dragomirești @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Legislația și bătălia pentru digitalizare
În domeniul meu de activitate, mă confrunt zilnic cu provocările legislative. Este o bătălie continuă, o încercare de a introduce în legislație niște mecanisme esențiale pentru digitalizare.
Am discutat cu diverse companii, am făcut analize, am purtat negocieri și, sincer, multe dintre aceste companii au lucrat pro bono pentru mine. Pentru că altfel, cine să bugeteze astfel de demersuri?
Dar realitatea este următoarea: dacă vrem să implementăm AI în România, trebuie să adaptăm legislația. Nu putem avansa dacă ne blocăm în structuri rigide care refuză schimbarea.
Precizia absolută și riscurile industriei
Lucrez cu substanțe periculoase. Aici, precizia nu este un moft, ci o necesitate absolută. Când procesezi 100 de tone de material pe lună, orice eroare poate avea consecințe grave. Nu vorbim doar de calitatea produsului final, ci și de siguranța oamenilor.
Într-un astfel de mediu, AI poate face diferența între succes și dezastru. Standardizarea devine obligatorie, dar cum facem această standardizare?
Interoperabilitate pe timp de pace vs. pe timp de război
Aici apare o problemă interesantă: avem două tipuri de interoperabilitate. Una care funcționează pe timp de pace, alta care trebuie să fie active pe timp de război. Dar azi cele două se suprapun, pentru că nu mai știm exact unde ne aflăm: suntem într-un conflict declarat sau într-unul nedeclarat?
Și aici AI poate interveni, ajutându-ne săgestionăm scenarii complexe și să înțelegem mai bine situația globală.
Avem nevoie de un plan de țară! Întrebarea e simplă: cine face planul?
Dacă ne așezăm cu toții la masă – administrație, educație, industrie – poate reușim să construim un plan coerent pentru integrarea AI. Dar dacă nu educăm oamenii pentru acest viitor, cu cine să discutăm?
Ne confruntăm cu o problemă majoră de educație. Dacă vrem să avansăm, trebuie să avem oameni pregătiți, care să înțeleagă AI și să îl poată folosi – în administrație, în industrie, în fiecare sector.
Dar ce facem?
Educația înseamnă70% din tot acest proces. Fără educație, AI rămâne doar o idee pe hârtie.
Cercetare, investiții și blocajele legislative
În ultimul an, am reușit să triplez cifra de afaceri și profitul companiei pe acre o conduc. Și am decis să reinvestesc în cercetare. Dar aici am dat de o problemă majoră: nu am voie să intru în programele europene de cercetare, pentru că domeniul meu este considerat „zonă de influență exclusă”.
Practic, mi se interzice accesul la finanțare. În loc să investim în inovare, suntem blocați de reglementări rigide. Și aici, din nou, AI poate deveni o soluție, dar cine face regulile?
AI și securitatea națională: Cine controlează viitorul?
Nu putem ignora faptul că lumea se schimbă rapid. AI joacă deja un rol major în securitatea națională și în domeniul militar. Muniția inteligentă devine noua realitate.
Și trebuie să înțelegem un lucru esențial: cel care deține aceste tehnologii, controlează viitorul.
Deja vedem că deciziile sunt luate de cei care sunt mai puternici. Dacă România nu investește în AI, securitate digitală și cercetare, riscăm să devenim dependenți de cei care o fac.
Concluzie: Înarmare pentru pace
Pare un paradox, dar acesta este adevărul: ne înarmăm pentru pace.
Dacă vrem să ne asigurăm că România rămâne relevantă în viitor, trebuie să ne așezăm la masa celor mari, să dezvoltăm strategii, să investim în AI și să fim parte activă în schimbările globale.
Și mai ales, trebuie să avem o legislație carenu blochează, ci facilitează inovarea.
Viitorul aparține celor careîndrăznesc să investească în tehnologie și să acționeze rapid. Noi ce alegem?
Parteneriat STARC4SYS – SealingTech, colaborare româno-americană în domeniul securității cibernetice, pentru interoperabilitatea NATO
Marinel MOSCALIUC – Senior Technical Director Global Government – STARC4SYS a prezentat în cadrul Conferința privind Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025, un studiu de caz, prin prisma recentului parteneriat strategic semnat la sfârșitul lunii ianuarie a.c. de compania americană SealingTech cu compania românească Starc4Sys.
Atragerea tehnologiilor americane în România: O provocare și o necesitate strategică
Crearea unei punți între utilizatori și furnizori
În domeniul apărării, integrarea soluțiilor americane în România este un proces complex, ce necesită o mediere atentă între două planuri distincte: utilizatorii finali, adică beneficiarii soluțiilor tehnologice, și furnizorii acestor soluții. Între aceste două componente există adesea o ruptură, ceea ce complică adoptarea unor tehnologii esențiale pentru securitate națională. Acoperirea acestui decalaj este o sarcină dificilă, dar absolut necesară.
O viziune bazată pe experiență
Compania Starc4Sys și-a asumat, încă de la început, rolul de intermediar între utilizatori și furnizori. Obiectivul nostru este să facilităm implementarea celor mai avansate tehnologii în apărare, sprijinindu-ne pe expertiza specialiștilor care au făcut din această misiune o vocație. Majoritatea angajaților noștri sunt absolvenți ai Academiei Tehnice Militare, foști militari cu experiență vastă în domeniu, care își continuă activitatea profesională dincolo de etapa pensionării, punând în practică cunoștințele acumulate în decenii de activitate.
Provocările aducerii tehnologiei de securitate în România
Un exemplu clar al dificultăților de integrare a soluțiilor externe este un proiect inițiat de Ministerul Apărării Naționale în domeniul securității cibernetice. Experiența acestui proiect a evidențiat o problemă majoră: diferența de percepție și expertiză între cei care doresc să adopte soluțiile și furnizorii acestora. Majoritatea furnizorilor nu sunt români, iar companiile autohtone care activează în acest domeniu sunt încă puține.
În acest context, ne-am concentrat eforturile asupra identificării partenerilor care pot furniza soluții eficiente și adaptate nevoilor noastre reale. Printre aceștia se numără și o companie americană de top, Sealingtech, recunoscută pentru colaborările sale cu agențiile guvernamentale și sectorul apărării din Statele Unite, a precizat Marinel Moscaliuc.
Tehnologii avansate pentru securitatea cibernetică
Soluțiile furnizate de acest partener american se bazează pe două componente esențiale:
– Hardware minimal, dar extrem de eficient, care poate fi integrat rapid în sistemele de comunicații și IT pentru protecția infrastructurii critice.
– Instrumente software personalizabile, care permit utilizatorului să își adapteze protecția în funcție de riscurile identificate.
Educația utilizatorilor este esențială în acest proces. Este nevoie de o înțelegere clară a modului în care trebuie structurate soluțiile de securitate și implementate corect în infrastructura națională.
Investiții în viitor: Cercetare și dezvoltare
Pentru a reduce decalajul dintre necesitățile de securitate și capacitatea tehnologică locală, am investit semnificativ în crearea unui departament de cercetare-dezvoltare. Totodată, am realizat parteneriate cu mediul academic, contribuind la dotarea unui laborator modern la Facultatea de Electronică și Tehnologia Informației din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. Acesta este echipat cu tehnologii de ultimă generație și oferă studenților posibilitatea de a se pregăti în domeniul securității informatice.
Un alt proiect major este laboratorul de instruire în comunicații și informatică de la Sibiu, dotat cu echipamente în valoare de peste un milion de euro. Acesta va fi inaugurat în curând și va juca un rol crucial în pregătirea viitorilor specialiști în domeniu.
O strategie pe termen lung
Deși sectorul apărării este perceput ca fiind conservator, realitatea demonstrează că există o deschidere tot mai mare spre tehnologii inovatoare. Depinde însă de interlocutorii implicați în procesul de implementare. Colaborarea cu parteneri internaționali de prestigiu și investițiile în cercetare și dezvoltare sunt esențiale pentru viitorul securității naționale.
Provocările nu lipsesc: legislația rigidă, dificultățile de acces la proiecte pentru companiile mici și mijlocii, precum și complexitatea procesului de achiziție. Totuși, ne angajăm să contribuim activ la schimbare, prin promovarea unei viziuni integrate și prin facilitarea accesului la tehnologii avansate pentru România.
Într-o lume dinamică și complexă în care amenințările cibernetice evoluează rapid și constant, parteneriatele internaționale joacă un rol esențial în asigurarea securității globale. În acest context, SealingTech, lider în domeniul securității cibernetice din Statele Unite ale Americii, a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 un parteneriat strategic cu compania românească Starc4Sys, desemnând-o ca agent autorizat în România. Această colaborare își propune să dezvolte și să întărească interoperabilitatea NATO și să ofere capabilități avansate de apărare cibernetică adaptate permanent la provocările existente.
Parteneriatul dintre SealingTech și Starc4Sys subliniază importanța colaborării internaționale în fața amenințărilor cibernetice tot mai complexe. Îmbinând expertiza americană cu inovația românească, cele două companii contribuie la consolidarea securității globale și a interoperabilității în cadrul NATO, demonstrând încă o dată valoarea parteneriatelor strategice în epoca digitală.
SealingTech, în cooperare cu Departamentul de Comerț al SUA și cu ambasadele americane, urmărește să stabilească acorduri de vânzare comercială directă (DCS) și vânzări militare externe (FMS) cu aliații săi, asigurându-se că aceștia beneficiază de cele mai recente soluții de Securitate cibernetică adaptate la amenințările actuale și capabile de actualizări în viitor. Parteneriatul cu Starc4sys reprezintă un pas important în această direcție, oferind României acces la tehnologii de ultimă oră, asigurând astfel un nivel de securitate crescut în zona Mării Negre.
„Dispunerea de kituri Cyber-Fly-Away mobile va oferi echipelor regionale de protecție cibernetică și SUA o capacitate comună de apărare a infrastructurii critice. Acest parteneriat extins ajută la consolidarea capacităților defensive ale României și reafirmă angajamentul SealingTech față de partenerii NATO pentru întărirea securității cibernetice globale și a interoperabilității”, a declarat Wade Saunders, International Sales Account Manager la SealingTech.
La rândul său, Marinel Moscaliuc, CTO al Starc4Sys, a subliniat importanța acestui parteneriat pentru România, afirmând: „Suntem foarte încântați de acest parteneriat pentru echipele locale de securitate cibernetică, combinând nivelul nostru de expertiză în cybersecurity cu kiturile modulare și ușoare Cyber-Fly-Away de la SealingTech și vasta lor experiență în acest domeniu.”
Acest parteneriat nu doar că aduce beneficii tehnologice, dar contribuie și la instruirea operatorilor români în utilizarea și desfășurarea kiturilor de securitate cibernetică, consolidând astfel pregătirea și interoperabilitatea la nivel național și în cadrul Alianței NATO.
Prin colaborarea cu țările gazdă încă din fazele incipiente, SealingTech își propune să protejeze activele critice și să creeze un canal deschis de comunicare pentru a asigura capacitatea de apărare și răspuns a partenerilor NATO.
Sealing Technologies, cunoscută la nivel global sub numele de Sealing Tech, o companie a Parsons Corporation, este un lider de încredere în furnizarea de hardware edge computing și soluții de securitate cibernetică puternice, în vederea protejării organizațiilor guvernamentale și private.
Înființată de către un veteran al armatei SUA, compania are o vastă experiență și deține expertiză în spațiul cibernetic, oferind servicii de cercetare de top, inginerie și servicii integrate care sprijină Statele Unite și aliații săi. Pe măsură ce amenințările cibernetice continuă să evolueze în SUA și în străinătate, Sealing Tech și-a asumat misiunea de a se asigura că toți partenerii internaționali ai SUA au acces la cel mai înalt nivel de inovație atunci când vine vorba de capabilități de securitate cibernetică.
Kit-urile Cyber Fly Away ale Sealing Tech oferă protecție cibernetică și o capacitate combinată și partajată de a proteja infrastructura critică.
Kit-urile SealingTech permit partenerilor să obțină, să analizeze și să acționeze asupra datelor în timp real pentru vizibilitate instantanee și remediere mai rapidă a amenințărilor.
Densitatea mare de nuclee a kit-urilor sale sunt un atu pentru marile rețele enterprise. Software-ul, aplicațiile, platforma și instrumentele pot fi implementate de oriunde, cu o simplă apăsare de buton pentru gestionarea celor mai solicitante sarcini.
Kit-urile personalizabile SealingTech sunt furnizate gata de implementare cu o capacitate maximă de stocare și cu tehnologie de vârf într-o soluție mobilă completă. De asemenea, kit-urile sunt dotate cu componente scalabile care necesită o configurare minimă și timp de montare redus.
Pe lângă furnizarea de soluții cibernetice defensive națiunilor aliate, SealingTech antrenează, de asemenea, operatorii internaționali cu privire la implementarea kit-urilor și pentru apărare în general, îmbunătățind interoperabilitatea și pregătirea acestora.
Compania americană Sealing Tech se arată încrezătoare în viitorul colaborării cu un lider precum Starc4sys pentru a crea un front comun mai puternic și mai robust împotriva atacurilor cibernetice globale.
Înființată în 2013, Starc4Sys a devenit un pilon esențial al securității cibernetice în România și în cadrul NATO. Prin soluțiile sale avansate, compania protejează infrastructurile critice de comunicații și tehnologia informației împotriva amenințărilor cibernetice. Colaborarea cu SealingTech reprezintă un capitol nou în dezvoltarea Starc4Sys, ce reflectă capacitatea de adaptare a firmei și creșterea performanței în apărarea cibernetică la nivel național, respectiv a bazinului Mării Negre, prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră din acest domeniu.
Claudia Nicolae, Agerpres Conferința #AI – Plan de țară: Presa tradițională trebuie să își regândească strategiile și să îmbrățișeze noile tehnologii, fără a-și pierde identitatea
Claudia NICOLAE – Director General – AGERPRES @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Evoluția presei în contextul digitalizării
Mass-media se află într-un punct de cotitură, unde tehnologia și digitalizarea impun noi provocări, dar și oportunități. Jurnalista Claudia Nicolae, cu o experiență de 25 de ani în presă, evidențiază modul în care inteligența artificială (AI) devine un factor-cheie în industria media.
De la fax și pager, până la algoritmi de inteligență artificială care generează conținut automat, evoluția a fost rapidă și inevitabilă. Conform Europol Innovation Lab, se estimează că în 2025 aproximativ 90% din conținutul online va fi generat de AI. Acest fenomen ridică întrebări privind autenticitatea informațiilor și impactul asupra jurnalismului tradițional.
„În ultimii ani, mass-media nu mai concurează cu social media, ci este acoperită agresiv de aceasta”, susține Nicolae. Educația media rămâne insuficient dezvoltată, ceea ce permite propagarea dezinformării și a manipulării prin rețelele sociale.
Agerpres și adaptarea la noile realități
Agenția Națională de Presă Agerpres a implementat mai multe inițiative pentru a se adapta erei digitale. Printre acestea se numără lansarea de NFT-uri cu fotografii de arhivă, menite să atragă tinerii spre jurnalismul de calitate. Acestea au avut un succes imediat, fiind vândute în doar câteva minute de la lansare.
Un alt proiect pilot este utilizarea AI pentru generarea de buletine de știri personalizate. Inspirată de modelul aplicat în Finlanda, această inițiativă urmărește să ofere conținut relevant pentru utilizatori, pe baza intereselor acestora. „Inteligența artificială nu va înlocui jurnalistul, dar jurnalistul care nu utilizează AI va deveni irelevant”, afirmă Nicolae.
Impactul global al informației și credibilitatea presei
În contextul actual, informațiile despre România sunt citite mai mult în afara țării decât la nivel național. Aproximativ 40-45% dintre cititorii știrilor despre România sunt din străinătate, ceea ce subliniază importanța unei prese obiective și bine structurate.
Agerpres participă la proiecte europene de combatere a dezinformării, contribuind la distribuirea informațiilor verificate la nivel global. Prin colaborarea cu alte agenții internaționale, se încearcă consolidarea credibilității știrilor într-o perioadă marcată de propagandă și manipulare informațională.
Viitorul presei: adaptare sau dispariție?
Într-o lume dominată de tehnologie, jurnalismul nu poate rămâne în trecut. Implementarea unor instrumente digitale avansate, precum AI și analize big data, devine esențială pentru supraviețuirea mass-media. Totuși, esența jurnalismului rămâne neschimbată: informarea corectă și obiectivă a publicului.
Concluzia este clară: presa tradițională trebuie să își regândească strategiile și să îmbrățișeze noile tehnologii, fără a-și pierde identitatea. Doar astfel va putea rămâne relevantă într-un peisaj mediatic aflat în continuă schimbare.
Gabriel Trăistaru, Scamy.io @ Conferința #AI – Plan de țară: Inovație românească în lupta cu escrocheriile digitale
Gabriel TRĂISTARU – Co-Fondator – SCAMY.IO @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Aplicație românească împotriva fraudelor online
Într-o lume tot mai digitalizată, frauda online a devenit o problemă majoră, afectând milioane de utilizatori anual. Gabriel Trăistaru, antreprenor român cu experiență în tehnologie, a decis să răspundă acestei provocări prin dezvoltarea unei aplicații inovatoare: Scamy.io. Aplicația, anunțată în cadrul Conferinței ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ, are rolul unui „polițist digital” care protejează utilizatorii împotriva înșelătoriilor online.
„În România, în fiecare zi, aproximativ 30 de persoane cad victime fraudelor digitale. Am dezvoltat Scamy.io pentru a oferi o soluție simplă și eficientă, accesibilă oricui”, explică Trăistaru. Aplicația este gratuită și permite utilizatorilor să verifice autenticitatea site-urilor web, detectând tentative de phishing și pagini frauduloase înainte ca acestea să producă daune financiare.
Cum funcționează Scamy.io?
Scamy.io este o platformă bazată pe inteligență artificială și baze de date globale cu site-uri suspecte. Utilizatorii pot introduce un link suspect pentru a primi o analiză detaliată despre autenticitatea acestuia. În plus, aplicația oferă o extensie pentru browser-ul Chrome, care avertizează utilizatorii în timp real dacă accesează un site nesigur.
„Spre deosebire de antivirusurile clasice, care nu detectează întotdeauna tentativele de phishing, Scamy.io folosește un sistem de verificare complex. În testele noastre, aplicația a identificat corect 80% dintre site-urile frauduloase, comparativ cu doar 60% în cazul unora dintre cele mai populare soluții de securitate cibernetică”, precizează Trăistaru.
Impactul fraudelor online și necesitatea educației digitale
Fenomenul fraudelor digitale a luat amploare în România, iar metodele infractorilor devin din ce în ce mai sofisticate. De la apeluri telefonice prin care sunt solicitate date bancare până la site-uri care copiază perfect designul unor branduri cunoscute, escrocii digitali reușesc să păcălească zilnic utilizatorii neavizați.
Un exemplu relevant este cazul unui site fals care oferea pantofi sport la prețuri incredibil de mici. „O cunoștință a realizat că site-ul era o escrocherie doar după ce a verificat link-ul prin aplicația noastră. Din păcate, multe persoane sunt tentate de astfel de oferte fără să suspecteze nimic”, explică Trăistaru.
Problema devine și mai complexă în cazul vârstnicilor, care sunt adesea victimele unor scheme prin care sunt convinși să ofere date personale sau să efectueze plăți fictive. „Educația digitală este esențială. Oamenii trebuie să învețe cum să identifice pericolele din mediul online. Nu este suficient să ai un antivirus instalat dacă nu știi cum să recunoști un atac cibernetic”, avertizează antreprenorul.
Viitorul aplicației: extindere și funcționalități noi
În prezent, Scamy.io este disponibil sub formă de extensie pentru browser, iar o versiune pentru dispozitive mobile urmează să fie lansată în curând. Echipa de dezvoltare lucrează la integrarea unor funcții avansate, precum detectarea fraudelor prin e-mail și scanarea codurilor QR falsificate.
„Fraudele prin QR code sunt o problemă emergentă. De exemplu, în unele orașe mari, escrocii lipesc coduri QR false pe automate de plată a parcării, redirecționând plățile către conturile lor personale. Ne dorim să oferim o soluție și pentru acest tip de fraudă”, explică Trăistaru.
De asemenea, se lucrează la o bază de date actualizată constant, unde utilizatorii pot raporta tentative de fraudă pentru a preveni alte victime. „Scopul nostru este să facem internetul un loc mai sigur pentru toți utilizatorii. Cu cât avem mai multe rapoarte de la utilizatori, cu atât putem detecta și combate escrocheriile mai eficient”, adaugă el.
Scamy.io reprezintă un exemplu de inovație românească cu impact direct asupra securității utilizatorilor online. Într-o epocă în care fraudele digitale sunt la ordinea zilei, o soluție simplă, accesibilă și gratuită poate face diferența între a pierde bani sau a naviga în siguranță pe internet.
„Ne dorim ca Scamy.io să fie un instrument de referință pentru toți utilizatorii de internet din România și nu numai. Educația digitală și prevenția sunt esențiale, iar tehnologia ne poate ajuta să ne protejăm mai bine. În final, securitatea online nu trebuie să fie un lux, ci un drept pentru fiecare utilizator”, conchide Gabriel Trăistaru.
Radu Szekely, Dare to Learn @ Conferința #AI – Plan de țară: Dacă în următorii cinci ani nu integrăm AI în sistemul de educație, elevii vor găsi singuri alternative, iar școala tradițională va deveni irelevantă pentru ei
Radu SZEKELY – Președinte – DARE TO LEARN @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Transformarea Digitală a învățământului: între provocări și oportunități
Într-o eră a tehnologiei accelerate, educația se confruntă cu o tranziție crucială. Radu Szekely, expert în politici educaționale și fost secretar de stat în Ministerul Educației, subliniază că România se află într-un moment critic al digitalizării școlilor. Dacă nu se acționează rapid, riscul este ca elevii să își piardă interesul pentru sistemul tradițional de învățământ și să se îndrepte spre alternative digitale independente.
Mitul competențelor digitale: Realitate sau supraestimare?
Un raport Eurostat recent arată că 30% dintre români se consideră utilizatori avansați sau experți în domeniul digital, un procent surprinzător de mare comparativ cu alte țări europene. Însă analiza detaliată a competențelor reale arată că mulți dintre aceștia își bazează evaluarea pe abilități rudimentare, precum utilizarea aplicațiilor mobile sau căutarea de informații pe internet.
„Competențele digitale nu mai înseamnă doar să știi să folosești un computer. Înseamnă să poți analiza informațiile critice, să poți identifica fake news și să înțelegi modul în care funcționează algoritmii”, explică Szekely. Din păcate, România nu a trecut încă la acest nivel avansat de înțelegere a digitalizării.
Inteligența Artificială și fractura digitală
Dacă în trecut problema digitalizării era lipsa echipamentelor, astăzi, multe școli din România sunt mai bine dotate decât cele din vestul Europei. Totuși, provocarea actuală este utilizarea eficientă a acestor resurse. „Nu e suficient să ai table inteligente în clasă dacă profesorii nu știu să le integreze în predare”, afirmă Szekely.
Prăpastia digitală nu mai este legată de accesul la tehnologie, ci de capacitatea de a o folosi inteligent. „În educație, inteligența artificială poate fi un instrument extraordinar, dar doar dacă este folosit corect. Profesorii trebuie să înțeleagă că AI nu îi înlocuiește, ci le extinde capacitatea de predare”, adaugă el.
Actul AI al Uniunii Europene interzice profilarea elevilor, ceea ce împiedică dezvoltarea unor sisteme personalizate de învățare bazate pe AI. „Fără profilare, AI nu poate adapta conținutul educațional nevoilor fiecărui elev, ceea ce ar fi o revoluție în procesul de învățare”, spune Szekely.
În alte părți ale lumii, precum Singapore sau Statele Unite, astfel de sisteme sunt deja în faza de testare, oferind elevilor resurse educaționale personalizate pe baza progresului lor. România trebuie să decidă rapid dacă dorește să se alinieze acestor tendințe sau să rămână în urmă.
Educația adulților: O prioritate neglijată
Un alt punct nevralgic al sistemului educațional românesc este lipsa programelor de formare digitală pentru adulți. Generații întregi au ieșit din sistemul de învățământ fără competențe digitale și nu au acces la programe de recalificare.
„Dacă nu luăm măsuri urgente, vom avea milioane de oameni care nu își vor putea adapta competențele la noile cerințe ale pieței muncii”, avertizează Szekely. Soluția? Folosirea infrastructurii școlare existente pentru programe de formare digitală destinate adulților.
Concluzie: Inteligența Artificială ca parte integrantă a educației
Viitorul educației nu poate fi conceput fără integrarea inteligenței artificiale. Însă, pentru ca acest proces să fie unul eficient, trebuie să depășim barierele de mentalitate și reglementările rigide. România trebuie să adopte o strategie clară care să permită utilizarea AI în școli, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
„Dacă în următorii cinci ani nu integrăm AI în sistemul de educație, elevii vor găsi singuri alternative, iar școala tradițională va deveni irelevantă pentru ei”, avertizează Szekely.
Într-o lume în care informația circulă mai rapid ca niciodată, adaptarea la noile tehnologii nu este doar o opțiune, ci o necesitate. România are șansa de a face un pas important spre modernizarea educației – trebuie doar să îndrăznească să îl facă.
Elena Lotrean, FTTC @ Conferința #AI – Plan de țară: Viitorul educației nu constă doar în noi metode de predare, ci în construirea unei comunități educaționale unite, capabile să traducă provocările tehnologice în oportunități de învățare
Elena LOTREAN – Consul Onorific al Finlandei la Sibiu & Director Executiv – Finnish Teaching Training Center @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Transformarea Educației prin Inteligență Artificială
Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, educația nu poate rămâne în urmă. Elena Lotrean, expertă în educație și Director Executiv – Finnish Teaching Training Center din Sibiu, subliniază nevoia urgentă de adaptare a sistemului educațional la noile realități tehnologice.
Încă din 2019, Finlanda a introdus un curs național de inteligență artificială (AI) destinat populației largi, creat de Universitatea din Helsinki. România, însă, se confruntă cu bariere lingvistice și culturale în adoptarea unor astfel de inițiative. „Profesorii noștri nu vorbesc suficient de bine limba engleză pentru a urma aceste cursuri, așa că trebuie să găsim soluții adaptate pentru România”, explică Lotrean.
Educația Digitală: De la teorie la practică
Pentru a răspunde acestor provocări, în 2023 a fost lansat primul curs de AI pentru profesori, în limba română. Până acum, patru serii de cursanți au experimentat utilizarea AI în construcția curriculară și în metodele de predare. Primele rezultate arată un impact pozitiv în aplicarea pedagogiei digitale, însă rămâne o problemă majoră: analfabetismul funcțional și numeric.
„Dacă în 2022 testele PISA indicau un procent de 42% analfabeți funcționali în rândul elevilor români, un studiu recent al platformei Brio arată că analfabetismul numeric ajunge la 48%”, afirmă Lotrean. Acest fenomen afectează capacitatea elevilor de a înțelege tabele, grafice și structuri matematice fundamentale.
Personalizarea învățării: soluția finlandeză
Sistemul educațional finlandez se bazează pe o colaborare strânsă între școli, autorități locale și mediul de afaceri, pentru a adapta curriculumul la cerințele pieței muncii. Această abordare poate oferi un model valoros pentru România, unde programele școlare sunt uniforme, indiferent de mediul socio-economic al elevilor.
„Dacă în medicină se fac tratamente personalizate, de ce nu am putea personaliza și educația?”, întreabă Lotrean. „Nu putem aplica același model de predare într-un sat izolat și într-un colegiu național dintr-un oraș mare. Fiecare comunitate are nevoi diferite.”
Interfața dintre tehnologie și educație
Un alt obstacol major în utilizarea AI în educație este lipsa cunoștințelor tehnice ale profesorilor și elevilor. „De multe ori, utilizatorii folosesc doar 25-30% din funcțiile unui dispozitiv sau ale unui program, restul fiind neexplorat”, explică Lotrean. Problema nu este doar lipsa accesului la tehnologie, ci și incapacitatea de a o înțelege și valorifica pe deplin.
În acest sens, este esențială formarea unor specialiști capabili să traducă limbajul tehnologic în concepte accesibile pentru profesori și elevi. „Am învățat acest lucru la o universitate de prestigiu din India, unde am studiat programare și Internet of Things Am fost uimită de cât de importantă este această punte de legătură între tehnic și utilizator.”
Cum pregătim viitorul?
În următorii cinci ani, impactul inteligenței artificiale asupra educației va fi imens. România trebuie să treacă de la un sistem rigid la unul flexibil, bazat pe adaptabilitate și inovare. Nu mai este vorba doar de a ne pregăti pentru schimbare, ci de a ne asuma rolul activ în această transformare.
„Viitorul educației nu constă doar în noi metode de predare, ci în construirea unei comunități educaționale unite, capabile să traducă provocările tehnologice în oportunități de învățare”, concluzionează Lotrean.
Schimbarea este inevitabilă. Întrebarea este: suntem pregătiți să o îmbrățișăm?
…………….
OBIECTIVE
1. Identificarea soluțiilor pentru conectivitatea avansată prin accelerarea implementării rețelelor 5G și digitalizarea economiei românești.
2. Reducerea presiunilor birocratice şi simplificarea cadrului legislativ pentru inovatori și investitori în România.
3. Crearea unui ecosistem tehnologic competitiv – alinierea la strategiile UE și integrarea rapoartelor Draghi și Letta.
4. Alianțe strategice globale – dezvoltarea parteneriatelor transatlantice în contextul noilor priorități ale administrației SUA.
TOP 10 TOPICURI:
1. Rolul României în suveranitatea tehnologică europeană
– Cum poate România contribui la reducerea dependenței tehnologice a UE față de SUA și China?
– Posibilități de integrare în proiectele europene pentru semiconductori, cloud și AI.
2. Poziționarea strategică a României în context global
– Valorificarea relațiilor transatlantice în domeniul tehnologic, în special în contextul noii politici a SUA.
– Crearea de alianțe regionale pentru proiecte comune în Europa Centrală și de Est.
3. Accelerarea conectivității și extinderea rețelelor 5G
– Stadiul implementării 5G în România și obstacolele întâmpinate.
– Conectivitatea ca pilon pentru transformarea digitală.
4. Combaterea fragmentării reglementare și reducerea birocrației
– Cum poate România simplifica legislația pentru a atrage investitori și a sprijini inovația?
– Strategii pentru alinierea la piața unică digitală a UE.
5. Dezvoltarea unui cadru fiscal favorabil tehnologiei
– Stimulente fiscale pentru companiile care investesc în digitalizare și inovație.
– Politici care să încurajeze repatrierea specialiștilor români din diaspora IT&C.
6. Investiții în cercetare și dezvoltare (R&D)
– Creșterea finanțării pentru inovație și atragerea de investiții străine în sectorul tehnologic.
– Cum poate România depăși decalajul față de media UE în R&D?
7. Educația digitală: cheia transformării economiei
– Cum poate România pregăti o forță de muncă competitivă în era digitală?
– Integrarea competențelor digitale în școli și universități.
8. Ecosistemul start-up-urilor tehnologice
– Sprijinirea antreprenorilor prin politici publice, incubatoare și acces la finanțare.
– Modele de succes din regiune: ce poate învăța România de la alte țări europene?
9. Securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice
– Dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică în parteneriat cu UE și NATO.
– Rolul Centrului European de Competențe în Cybersecurity (ECCC) găzduit de România.
10. Inovația ca motor al economiei naționale
– Identificarea nișelor tehnologice unde România poate excela, cum ar fi cybersecurity sau software industrial.
– Cum poate digitalizarea administrației publice să stimuleze economia?
RSVP:
Pentru înscriere și parteneriate, vă rugăm să ne contactați la:
Digital Transformation Council
–––––––––––––
Roxana ONEA |
–––––––––––––
Revista COMUNIC@ȚII Mobile | TelecomTV
Mobil: +40.723.319.678
Email: roxana.onea@comunic.ro
Participarea se face pe baza confirmării din partea organizatorilor
