Cătălin GIULESCU, Director – Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date – Ministerul Afacerilor Interne @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.
Astăzi vreau să vă vorbesc despre starea civilă digitală, care funcționează în România de nouă zile.
Avem aici și dosarul prezentat la conferința aniversară MAI din primăvară unde s-a prezentat, în premieră, cum vor arăta următoarele noastre acte de identitate.
Este vorba de actele de stare civilă, în mare măsură dosarul include certificate de stare civilă. Printr-o hotărâre a Guvernului adoptată în luna martie, chiar intrată în vigoare în ultima zi din martie, s-a schimbat forma certificatelor de stare civilă așa cum le cunoaștem.
Este vorba de un proiect finalizat la finalul anului trecut, cu finanțare europeană, aproximativ 32 de milioane de euro.
Vorbim de un parteneriat între Ministrul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, ce a realizat prima infrastructură de comunicații, care integrează cele 3188 de unități administrativ-teritoriale, în momentul acesta toate conectate la nivel tehnic, Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, în colaborare cu Autoritățile Publice Locale.
Deci astăzi încerc să conving 3188 de primari să pornească starea civilă digitală.
În momentul acesta sunt 30 de județe active, public, în interacțiunea cu cetățenii sunt doar 15. Aseară am extras niște date statistice, o să le vedeți pentru prima oară în România, suntem și noi capabili să generăm date statistice.
Seara trecută aveam 14.000 de dosare digitale generate începând cu 8 mai. Astăzi, la ora 10.45 am depășit 15.000.
În momentul acesta, la nivelul a 15 județe avem active nașterea și decesul, care se înregistrează în format digital.
Astăzi, la 10.45 erau undeva la 1.915 dosare de nașteri și decese cumulate. A trebuit să validăm 12.000 de acte de stare civilă anterioare. Asta înseamnă că avem încărcate în sistem 68,565 de milioane de acte de stare civilă (nașteri, căsătorii și decese), începând cu luna ianuarie 1921.
Sunt în format digital, dar ca să înregistrez o naștere astăzi, trebuie să validezi actele de naștere ale părinților plus actul de căsătorie.
Ca să fim mai corecți, este vorba de persoane care s-au născut pe teritoriul României. Pot fi și cetățeni străini. În momentul în care se nasc pe teritoriul României sau se căsătoresc pe teritoriul României, vor avea un act de naștere, respectiv de căsătorie. Pe acel act nu găsim CNP-ul, aceasta fiind o altă discuție. După cum observați, aseară erau 27 de județe active, astăzi sunt 30.
Asta înseamnă că am mai inițiat pe fluxul de validare, adică pe acte preexistente ofițerii de stare civilă intră și validează actele necesare pentru întocmirea actelor noi. Ce vreau să înțelegeți este că în momentul acesta starea civilă este complet digitalizată.
Vorbim de o infrastructură complet digitalizată. De 9 zile, în aceste județe, în cele 15 și din cele 15 vorbim deocamdată de municipiile reședințe de județ unde se întocmesc cam 70% din actele de stare civilă de la nivelul județului, iar la primele 8 județe inițiate în data de 8 mai, în momentul acesta vorbim și de aproximativ 20% din unitățile administrativ-teritoriale din județele respective. Singurul județ care este complet digital este Ilfov, pe care l-am inițiat în 18 aprilie ca un test (18 aprilie, 25 aprilie și următoarea etapă a fost 8 mai).
Este foarte important ce spuneți acum pentru că acesta este, de fapt, primul pas către transformarea digitală a României. Fără o identitate digitală a noastră, a persoanelor și apoi a instituțiilor, nu vom putea trece către transformarea digitală la nivel național.
Legat de interacțiunea digitală, pe slide aveți numărul certificatelor de naștere eliberate începând cu 8 mai în acele județe în care se înregistrează digital nașterea. Pe prima coloană observați că cetățenii, într-o proporție foarte mică, aproximativ o șesime, au solicitat digital. Experiența noastră ne spune că vrem ceva fizic.
Încă nu suntem obișnuiți să utilizăm certificate digitale. Ele sunt semnate cu un sigiliu bazat pe un certificat calificat. Noutatea este că putem avea două certificate de naștere, unul digital și unul fizic.
Chiar dacă vedem că sunt 804 emise, este foarte posibil ca părinții nou-născuților să utilizeze și un certificat fizic și unul digital. Aseară, la ora 18.00, erau 121 de posesori de certificat digital de naștere.
Sunt autoritățile pregătite să primească certificate digitale?
Deocamdată nu, dar desfășurăm campanii de comunicare a faptului că am pus în circulație aceste certificate digitale, am făcut comunicări și către Comisia Europeană, către toate statele membre și bineînțeles către județele în care le-am inițiat.
Vedeți fezabilă o campanie publică, care să ruleze în canalele media, prin care să afle populația că, de fapt, fiecare cetățean poate avea acces la actele sale în format digital?
Da. În momentul acesta, însă, cea mai mare problemă este la nivelul ofițerilor de stare civilă, care până zilele trecute erau obișnuiți să lucreze cu registru fizic și cerneală specială, cerneală neagră. Gândiți-vă că a trebuit să-i instruim.
Începând din octombrie, din aproximativ 6.000 de ofițeri de stare civilă am instruit circa 5.000 până în momentul acesta. Media lor de vârstă este de peste 50 de ani. Sunt ofițeri de stare civilă care nu au deschis o stație de lucru niciodată și interfața este extrem de complexă. De regulă, la primăriile mici, secretarul este și ofițerul de stare civilă.
Avem 11.000 de dosare digitale la Ilfov.
Gândiți-vă ce dificultăți am avut, pe de o parte să instruim cei 6.000 de ofițeri de stare civilă, ce dificultăți avem acum să convingem 3.188 de primari să se conecteze la infrastructură. De fapt, conexiunile există, sunt active, sunt reale.
Avem și conexiune redundantă. Traficul este garantat la nivel de 4 Mb pentru comună și 10 Mb pentru oraș și municipiu. În zona Ilfov suntem la nivel de 10 Gb.
În prezent, în portal avem aproximativ 120 de unități administrativ-teritoriale active, din cele 3.188. Portalul este gândit să preia cereri și fără autentificare.
Portalul va fi activ din 15 iulie, poate un pic mai repede, în funcție de cât de repede o să-i convingem pe primari.
Vom știe anul ăsta câți români suntem și câți pot vota?
Eu vă pot spune câte persoane declară că au domiciliu în România, respectiv 22.120.000. Am aceste date, le pot extrage din Registrul Național privind evidența persoanelor.
Doar că acolo, în mare măsură, domiciliul este declarativ, ca și reședința. Potrivit codului civil, domiciliul este acolo unde persoana declară că își are locuința principală. În România noi confundăm domiciliu cu locuința, cee ace este cu totul altceva.
În mare măsură noi încercăm să convingem cetățenii că este în regulă să-și declare un domiciliu cât mai apropiat de realitate, să aibă și o reședință în măsura în care au și un imobil în care locuiesc temporar. Și ne pregătim să avem și o interfață foarte flexibilă. Portalul pentru cetățeni, ca să fie ecosistemul complet digital, va fi accesibil începând cu 15 iulie și sper că până atunci să conving majoritatea primarilor să accepte infrastructura digitală. Avem și 42 de ghișee mobile conectate la sistem, pe care le-am gândit pentru situații deosebite, pentru catastrofe și în special pentru situațiile în care trebuie să ne deplasăm în comunități defavorizate pentru a presta serviciul la fața locului.
În privința cărții electronice de identitate, ne străduim să punem în circulație acest document. El circulă la Cluj. De aproximativ un an ne chinuim să definitivăm profilul noului prototip. Așadar, lucrăm la un nou prototip, am definitivat profilul și în momentul acesta se lucrează la crearea aplicațiilor pentru personalizare, acele aplicații care se încarcă pe mașinile de personalizare. Estimez că undeva la final de august vom putea să extindem emiterea cărții electronice în România.
Mai sunt anumiți pași tehnici de încheiat, mai avem de parcurs anumite teste tehnice sub aspectul definitivării unor soluții de securitate a infrastructurii.
Până să ajungem la momentul introducerii inteligenței artificiale în sistem mai avem de discutat, nu?
Eu coordonez sistemul de stare civilă din România. Gândiți-vă că a trebuit să-l scot și să-l trec de la niște reguli din 1882 și să ajungem să deschidem niște stații de lucru în care să interacționăm într-o interfață complet digitală. Probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom discuta și de automatizări care ar putea să implice și inteligența artificială. Avem niște idei, avem niște proiecte. În momentul acesta ne străduim să integrăm și starea civilă și anumite interacțiuni pentru carte electronică, spre exemplu programarea, în hub-ul de servicii al MAI.
Lucrați pe o infrastructură critică, de strictă confidențialitate. Cum faceți trecerea la această etapă tehnologică?
Da, cu siguranță. Suntem foarte conștienți de rolul nostru și ne străduim să avem, pe de o parte, niște instrumente versatile, dar și adecvate erei tehnologice în care trăim. Gândiți-vă că proiectul privind starea civilă digitală a fost inițiat în 24 iunie 2018.
În acel moment ne-am apucat de treabă. Am finalizat în luna noiembrie și de atunci ne străduim să avem acest go-live. Sunt și dificultăți pe care le întâlnim, de regulă, în administrația publică, dar eu rămân optimist.
Așadar, am deschis procesul pe partea de nașteri și deces, urmând să inițiem fluxul de căsătorie, probabil în iulie.
Noi apreciem, pe baza unor statistici anterioare, și ne pregătim să schimbăm conturile de utilizatori pentru circa 30% din utilizatorii actuali, pentru că toți primarii sunt ofițeri de stare civilă și au un cont de utilizator în S.I.I.E.A.S.C.
Prin tratatul de preaderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să se reorganizeze administrativ, cu 8 regiuni. De ceva timp se vorbește de trecerea la 12 regiuni. Vor fi compatibile aceste sisteme cu noua structură administrativă?
Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă a fost gândit pentru prestarea serviciilor de stare civilă indiferent de structură, de formă, de forma de organizare. Există niște roluri predefinite în cadrul acestui sistem informatic, dar ele sunt versatile, pot fi adaptate în funcție de necesități. Până în momentul acesta, starea civilă era efectiv la nivelul unității administrativ-teritorială, adică actul dumneavoastră de naștere îl găsiți doar la primăria locului unde v-ați născut, și eu dacă am nevoie să vă emit un document legat de identitatea dumneavoastră, trebuie să consult acea primărie.
În momentul acesta, gândiți-vă că le avem în format digital, iar prestarea serviciului de stare civilă poate fi făcută. Eliberarea certificatului de naștere pentru dumneavoastră putea fi făcută doar de acea primărie, dumneavoastră putea să depuneți o cerere, fiind rezident în Londra, și primeați certificatul peste șase luni. În momentul acesta lucrăm la interconectarea cu Ministerul Afacerilor Externe. Eu sunt convins că din septembrie, dacă doriți certificat digital, îl veți primi în cinci zile. Dacă doriți certificat fizic, va trebui să vă deplasați la reprezentanța diplomatică. În România, cel mai probabil începând din iulie, vei putea să obții certificatul de naștere sau certificatul de căsătorie de la orice unitate administrativ-teritorială, iar dacă ai o identitate digitală, un cont valabil, discutăm de hub-ul de servicii al MAI, vei putea să-l obții în câteva ore, digital.
