Compania Google a prezentat în cadrul evenimentului Google Cloud Day din 24 octombrie 2024 studiul „Oportunitatea adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România”, prin care arată că inteligența artificială generativă are potențialul de a spori eficiența sectorului public din România și a crește calitatea serviciilor oferite, îmbunătățind experiența cetățenilor în contact cu serviciile publice, Studiul a fost realizat de Implement Consulting Group la iniţiativa Google. Raportul arată că mai mult de două treimi din posturile din administrația publică românească ar putea beneficia de pe urma adoptării instrumentelor AI, în timp ce, în prezent, aproape un sfert din instituțiile publice din România au investit deja în soluții AI.
Inteligența artificială generativă poate aduce beneficii la toate nivelurile administrației publice din România. Raportul estimează valoarea acestor beneficii la 660 milioane de euro, reprezentând potențialul de creștere a valorii adăugate brute la finalul unei perioade de 10 ani. Acest potențial poate fi atins în urma creșterilor de productivitate a muncii în sectorul public pe care le va aduce o adoptare pe scară largă[1] a AI-ului, prin îmbunătățirea calității și vitezei serviciilor publice, precum și realocarea de resurse către operațiuni cu valoare ridicată.
Inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți majoritatea funcțiilor din administrația publică, de la cele interne până la cele care interacționează direct cu cetățenii. AI poate îmbunătăți serviciile pentru cetățeni prin soluții personalizate și în timp real, poate eficientiza operațiunile administrative prin creșterea acurateței și reducerea timpilor de procesare, și poate oferi factorilor de decizie informații bazate pe date pentru a lua decizii mai rapide și mai bine fundamentate, susțin specialiștii Google.
Un procent de 69% dintre locurile de muncă din administrația publică românească[2] au potențialul de a utiliza inteligența artificială generativă în operațiunile derulate. În plus, 8% dintre locurile de muncă pot beneficia de automatizarea prin AI a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând astfel timp pentru activități cu valoare adăugată mai mare. În același timp, 24% dintre locurile de muncă din sectorul public, respectiv cele care implică în principal interacțiuni directe cu oamenii sau sarcini fizice, vor rămâne neschimbate din cauza potențialului redus de utilizare a AI.
Studiul arată că o parte dintre angajații din administrația publică din România folosesc inteligența artificială generativă, însă este mai mult o opțiune personală de utilizare a tehnologiei, întrucât adopția la nivelul instituțiilor rămâne încă la un nivel incipient. Datele unui sondaj[3] realizat în rândul angajaților din administrația publică din România indică faptul că 54% dintre ei folosesc instrumente AI, în timp ce doar 23% dintre instituțiile din instituțiile din care fac parte au investit în soluții AI. Principalele bariere în adopția inteligenței artificiale, menționate de către cei din sectorul public, sunt lipsa competențelor în utilizarea instrumentelor AI, costul acestor instrumente și îngrijorările privind securitatea.
[1] Adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative în administrația publică din România înseamnă că instrumentele AI sunt utilizate în aproximativ o treime din sarcinile unde ar putea fi aplicate (adoptare potențială tehnică).
[2] Administrația publică din România cuprinde angajații din întreg sectorul public, inclusiv educație publică, apărare / armată, funcționari publici și personal cleric. Sursa datelor pentru numărul angajaților din sectorul public din România: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/lfsa_eisn2__custom_13395541/default/table?lang=en
[3] Rezultatele sunt obținute în urma unui sondaj calitativ realizat online de compania specializată Public First în octombrie 2024, în rândul a 314 respondenți.
