Fundația Vodafone și Salvați Copiii UK lansează raportul „Click, Scroll, Conectare și Echilibru”, care arată că stresul digital în creștere, lipsa sprijinului adecvat oferit copiilor și noile tipuri de pericole depășesc practicile și măsurile de protecție actuale din școli. Documentul subliniază o nevoie urgentă de colaborare între guverne, profesori și platformele digitale pentru a dezvolta abordări coordonate, incluzive și bazate pe dovezi pentru a crește bunăstarea digitală a copiilor din întreaga Europă.
În acest context, Lisa Felton, Director al Fundației Vodafone la nivel global anunță că „Fundația Vodafone își extinde programul Skills Upload Junior într-o inițiativă la nivel european pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani, contribuind la integrarea bunăstării digitale în sălile de clasă, comunități și cămine”.
Fundația Vodafone și Salvații Copiii UK creeză conținut educațional dedicat, ce include 20 de planuri de lecții pentru elevi cu vârste între 9 și 16 ani, adaptate pentru cele 8 țări care fac parte din programul Skills Upload Jr, inclusiv România. De asemenea, sunt organizate sesiuni de formare pentru profesori pentru a ghida implementarea acestor conținuturi și predarea lor la clasă.
Raportul „Click, Scroll, Conectare și Echilibru” analizează aspectele legate de bunăstarea digitală a copiilor și include recomandări atât pentru actori din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat. Printre problemele identificate, se numără:
• Stresul digital și impactul asupra sănătății mintale: În România, 50% dintre copii au raportat că au fost jigniți online, iar 26% au avut probleme cu somnul după un incident online. În țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), 17% dintre tinerii de 15 ani se simt anxioși fără dispozitivele lor, iar 10% raportează o utilizare problematică a rețelelor sociale – cu rate mai mari (14%) în rândul copiilor proveniți din familii de migranți.
• Lacune în sistemele educaționale: Mulți copii nu înțeleg modul în care sunt utilizate datele lor, iar profesorii raportează o instruire insuficientă pentru a aborda riscurile digitale. Doar 51% dintre tinerii de 15 ani pot modifica cu ușurință setările de confidențialitate, iar 28% nu compară sursele atunci când caută informații online.
• Riscuri disproporționate pentru grupurile marginalizate: Tinerii LGBTQIA+, copiii cu dizabilități și cei proveniți din medii cu venituri mici sau rurale se confruntă cu riscuri online, inclusiv hărțuire, excluziune și dezinformare bazate pe identitate. Aceste grupuri sunt adesea trecute cu vederea în strategiile naționale.
• Prejudiciile emergente depășesc reglementările: Materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor generate de inteligența artificială sunt în creștere rapidă, peste 20.000 de imagini fiind găsite pe un singur forum de pe dark web într-o lună. Incidentele de deepfake care vizează copiii au crescut cu 550% din 2019.
• Implementare fragmentată a reglementărilor: În ciuda unor cadre solide la nivelul UE, precum GDPR și DSA, aplicarea acestora variază foarte mult. De exemplu, expunerea la mesaje de ură variază de la 4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani din Germania la 48% în Polonia. În Spania, 44% dintre copii raportează că rareori întâlnesc relații bune online.
De asemenea, raportul identifică măsuri proactive care pot fi preluate pentru a crește bunăstarea digitală a copiilor, precum:
• Integrarea bunăstării digitale în educație: Dotarea educatorilor cu instrumentele necesare pentru a preda siguranța digitală, reziliența și empatia și adoptarea unor abordări la nivelul întregii școli care să integreze bunăstarea în culturile, politicile și rutinele zilnice ale școlii.
• Creșterea participării copiilor: Copiii ar trebui să fie implicați activ în elaborarea politicilor, programelor și instrumentelor digitale care îi afectează.
• Promovarea echității și incluziunii: Strategiile trebuie să fie incluzive și să răspundă nevoilor tuturor copiilor, în special celor care se confruntă cu riscuri mai mari online, cum ar fi fetele, tinerii LGBTQIA+, copiii cu dizabilități și cei din comunități cu venituri mici sau din mediul rural.
• Consolidarea dovezilor și a evaluării: Guvernele și organizațiile ar trebui să investească în cercetare și să dezvolte sisteme robuste de monitorizare și evaluare a impactului inițiativelor care adresează bunăstarea digitală.
• Alinierea politicilor și guvernărilor naționale: Strategiile naționale ar trebui să fie aliniate la standardele internaționale. De asemenea, guvernele trebuie să consolideze aplicarea legii și să se asigure că platformele digitale sunt responsabile pentru protejarea drepturilor și bunăstării copiilor.
