Wild set of tp porn videos on PornsOK.com Cel mai bun cazinou online din Moldova - 1win Library zlib padthaibaannaa.fi omin kasin mielenkiintoinen matrimoniale ploiești

Bilanţ Innovation Labs: formarea a peste 300 startup-uri în 8 ani

În ultimii opt ani, Innovation Labs a susținut formarea a peste 300 de startup-uri prin sesiuni de mentorat la care au contribuit mai mult de 200 de mentori în cinci orașe din țară: București, Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara, angrenând peste 1800 de participanți.

Datele colectate despre produsele ajunse în finala programului Innovation Labs, în perioada 2015-2019, pot schița o imagine asupra modului în care inovația este prezentă la nivelul mediului antreprenorial emergent din România. Analiza arată că din cele 175 de produse finaliste în ultimii 5 ani, 46% și-au propus să inoveze o practică prin soluții ce afectează semnificativ modul în care oamenii acționează sau se comportă zilnic („practice innovation”). Tot în acest sens, 29% dintre produsele dezvoltate în cadrul programului pornesc de la rațiunea transformării unei experiențe negative într-o experiență pozitivă („experience innovation). Componenta de inovare socială apare în rândul a 25% dintre produse care, dincolo de componenta comercială, își asumă rezolvarea unor probleme regăsite în societate („social innovation”). În ceea ce privește formele mai puternice de inovare, se observă că22% dintre produse sunt inovative prin integrarea unor tehnologii noi în contexte care nu au fost explorate („product innovation”), iar 14% dintre produse sunt asimilate unei inovații de proces, intervenind asupra parcursului pe care un produs îl urmează de la stadiul de idee la stadiul de lansare pe piață și utilizare („process innovation”). 5% dintre produse reprezintă soluțiile cu potențial de a aduce schimbări structurale majore la nivel social, economic sau politic („disruptive innovation”). În interpretarea datelor trebuie să se țină cont de faptul că un singur produs poate integra simultan mai multe tipuri de inovație.

Innovation Labs este pentru tineri un prim pas în dezvoltarea propriei afaceri bazate pe crearea unor produse high-tech. Importanța programului este reflectată, pe de-o parte, prin prisma faptului că pentru mulți dintre tineri identitatea antreprenorială ajunge să prindă contur pe parcursul implicării în evenimentele pe care Innovation Labs le organizează: dacă la înscriere doar 16% dintre participanți se descriu ca antreprenori, la absolvire o identitate antreprenorială este asumată de 35% dintre participanți. Aceste date susțin faptul că Innovation Labs reușește să coaguleze o comunitate de tineri pasionați și entuziaști, fructificându-le interesul antreprenorial în domeniul tehnologic. În concordanță, la absolvirea Innovation Labs, 95% dintre participanți afirmă că vor să  continue să lucreze la proiectul pe care l-au dezvoltat în program. Mai mult, intenția lor este confirmată de faptul că 1 din 3 finaliști ai Hackathon-ului din 2013 până în 2018 ocupă în prezent poziții antreprenoriale, iar 1 din 5 absolvenți ai Innovation Labs ocupă o poziție de leadership în propria firmă sau în alte firme cu capital românesc sau străin.

Înscrierile de anul acesta la Innovation Labs au fost oficial deschise pe www.innovationlabs.ro/register.

Conform statisticilor realizate de către Comisia Europeană, România înregistrează o performanță a inovării sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce o plasează în categoria țărilor cu un nivel modest de inovare. Cu toate acestea, România ocupă o poziție competitivă în ceea ce privește exportul de produse tehnologice avansate, fiind totodată recunoscută la nivel internațional pentru calitatea resursei umane ce activează în domeniul IT&C. În plus, studiile arată că 69% dintre studenții români resimt necesitatea unor programe care să îi ajute la dezvoltarea competențelor antreprenoriale într-o economie bazată pe inovație. Procentul este cu 20% mai mare decât cel regăsit în rândul studenților altor țări ale Uniunii Europene. În același timp, nevoia formării unor competențe antreprenoriale este cu atât mai pregnantă în cazul studenților din domenii inginerești (75% în România, față de 51% în Uniunea Europeană).