Digital Transformation Council şi Revista COMUNICAŢII Mobile, cu participarea CIO Office – Guvernul României, au organizat, pe 15 octombrie, Conferinţa e-IDENTITY – Primul pas către transformarea digitală ireversibilă a României, exact la o lună după discursul privind starea Uniunii Europene. Atunci, președintele CE, Ursula von der Leyen, anunța propunerea Comisiei Europene pentru o identitate electronică europeană sigură în viitorul apropiat. România are mai puţin de un an (august 2021) până când trebuie să adopte noile cărţi de identitate eID, fără de care niciun cetăţean nu va mai putea călători în statele UE. Vom vedea dacă termenele europene se vor respecta…
Geani NICA, Secretar General Adjunct, Ministerul Afacerilor Interne:
„În România, subiectul cărții electronice de identitate (eID) a fost abordat în 2002, când s-a aprobat OG 69/2002, care a intrat în vigoare în 2004, cu termen de implementare anul 2006. Se pare că nu a fost pregătit foarte bine acest proiect.
De-a lungul anilor, am fost implicat în diverse încercări ale MAI de a promova acest proiect printr-o serie de legi. Cea mai recentă discuție pe acest subiect a fost, cred, în anul 2019. A fost o dezbatere cu răsunet, apropo de lipsa de încredere a populației în acest instrument. Din păcate, la acea dezbatere organizată la Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a auzit mai mult vocea celor care nu susțineau acest proiect.
Noi ni-l doream foarte tare și din altă perspectivă și anume că actualele cărți de identitate reflectă o tehnologie a anilor ’90, ceea ce nu conferă foarte multă siguranță acestor documente de identitate. În avantajul nostru a venit acel regulament european, care a introdus condiții de securitate pentru documentele eliberate cetățenilor UE.
E bine că totuși avem o lege în vigoare, care prevede introducerea eID. Din păcate a venit un pic cam târziu, dar ne reglăm pașii din mers. Termenul de implementare, august 2021, este foarte scurt.
Colegii mei de la Evidența Populației și Imprimeria Națională au de parcurs o serie de proceduri ale căror termene nu pot fi scurtate. Sunt o serie de chestiuni tehnice care trebuie reglate, colegii mei lucrează la acestea.
În cazul acelei dezbateri din 2019 am trăit un paradox. Erau oameni care refuzau la modul absolut introducerea eID, dar ei utilizau fără probleme un smartphone, un card bancar și alte mijloace pe care le putem compara cu eID.
Este posibil ca lipsa prezentării avantajelor acestui proiect, a unei campanii de conștientizare a acestui proiect, să fi condus la respingerea lui din start. Avem în vedere o campanie de promovare a proiectului EID, în principal pe rețelele sociale.
Într-adevăr, acest proiect va avea succes pentru românii din diaspora, pentru că ei deja beneficiază de aceste servicii în țările unde locuiesc și muncesc în prezent.”