Elena LOTREAN – Consul Onorific al Finlandei la Sibiu & Director Executiv – Finnish Teaching Training Center @ Conferința ARE UE UN VIITOR INTELIGENT? DAR ROMÂNIA? #AI – PLAN DE ȚARĂ – Rolul României în redresarea tehnologică a UE și adaptarea la noile dinamici globale, în contextul recentelor schimbări din SUA și lansări din China – organizată de Digital Transformation Council pe 20 februarie 2025 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Transformarea Educației prin Inteligență Artificială
Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, educația nu poate rămâne în urmă. Elena Lotrean, expertă în educație și Director Executiv – Finnish Teaching Training Center din Sibiu, subliniază nevoia urgentă de adaptare a sistemului educațional la noile realități tehnologice.
Încă din 2019, Finlanda a introdus un curs național de inteligență artificială (AI) destinat populației largi, creat de Universitatea din Helsinki. România, însă, se confruntă cu bariere lingvistice și culturale în adoptarea unor astfel de inițiative. „Profesorii noștri nu vorbesc suficient de bine limba engleză pentru a urma aceste cursuri, așa că trebuie să găsim soluții adaptate pentru România”, explică Lotrean.
Educația Digitală: De la teorie la practică
Pentru a răspunde acestor provocări, în 2023 a fost lansat primul curs de AI pentru profesori, în limba română. Până acum, patru serii de cursanți au experimentat utilizarea AI în construcția curriculară și în metodele de predare. Primele rezultate arată un impact pozitiv în aplicarea pedagogiei digitale, însă rămâne o problemă majoră: analfabetismul funcțional și numeric.
„Dacă în 2022 testele PISA indicau un procent de 42% analfabeți funcționali în rândul elevilor români, un studiu recent al platformei Brio arată că analfabetismul numeric ajunge la 48%”, afirmă Lotrean. Acest fenomen afectează capacitatea elevilor de a înțelege tabele, grafice și structuri matematice fundamentale.
Personalizarea învățării: soluția finlandeză
Sistemul educațional finlandez se bazează pe o colaborare strânsă între școli, autorități locale și mediul de afaceri, pentru a adapta curriculumul la cerințele pieței muncii. Această abordare poate oferi un model valoros pentru România, unde programele școlare sunt uniforme, indiferent de mediul socio-economic al elevilor.
„Dacă în medicină se fac tratamente personalizate, de ce nu am putea personaliza și educația?”, întreabă Lotrean. „Nu putem aplica același model de predare într-un sat izolat și într-un colegiu național dintr-un oraș mare. Fiecare comunitate are nevoi diferite.”
Interfața dintre tehnologie și educație
Un alt obstacol major în utilizarea AI în educație este lipsa cunoștințelor tehnice ale profesorilor și elevilor. „De multe ori, utilizatorii folosesc doar 25-30% din funcțiile unui dispozitiv sau ale unui program, restul fiind neexplorat”, explică Lotrean. Problema nu este doar lipsa accesului la tehnologie, ci și incapacitatea de a o înțelege și valorifica pe deplin.
În acest sens, este esențială formarea unor specialiști capabili să traducă limbajul tehnologic în concepte accesibile pentru profesori și elevi. „Am învățat acest lucru la o universitate de prestigiu din India, unde am studiat programare și Internet of Things Am fost uimită de cât de importantă este această punte de legătură între tehnic și utilizator.”
Cum pregătim viitorul?
În următorii cinci ani, impactul inteligenței artificiale asupra educației va fi imens. România trebuie să treacă de la un sistem rigid la unul flexibil, bazat pe adaptabilitate și inovare. Nu mai este vorba doar de a ne pregăti pentru schimbare, ci de a ne asuma rolul activ în această transformare.
„Viitorul educației nu constă doar în noi metode de predare, ci în construirea unei comunități educaționale unite, capabile să traducă provocările tehnologice în oportunități de învățare”, concluzionează Lotrean.
Schimbarea este inevitabilă. Întrebarea este: suntem pregătiți să o îmbrățișăm?
