Dragoș NEAGU, Președinte – Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) @ Conferința CUM FOLOSIM AI ÎN AFACERILE DE ZI CU ZI, organizată de Digital Transformation Council pe 30 octombrie 2024 și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea
Am să încep prin a menționa un proiect deosebit la care participă BCR, în cadrul unui consorțiu Horizon, ce explorează modul în care inteligența artificială poate sprijini activitatea bibliotecilor și bibliotecarilor. Ecosistemul bibliotecilor publice din România este unul extins, având o rețea națională bine dezvoltată, dar poate puțin cunoscută. Deși există aproape 9.600 de biblioteci în toată țara, acestea sunt deservite de doar 9.000 de angajați.
Evoluția tehnologică a bibliotecilor
Digitalizarea în biblioteci a început timid în anii ’70, iar pionieratul în informatizarea serviciilor de bibliotecă a fost marcat de anii 2000. În această perioadă, s-au introdus PC-uri și s-au dezvoltat baze de date pentru digitizarea colecțiilor. Documentele pe suport fizic, precum cărți, ziare, discuri de patefon sau timbre, au fost scanate și integrate în cataloage digitale.
În paralel, motoarele de căutare precum Yahoo și Google au început să suplinească funcțiile tradiționale ale cataloagelor de bibliotecă, forțând bibliotecile să-și extindă serviciile în mediul online și să adauge valoare prin includerea de metadate, imagini ale coperților sau cuprinsuri detaliate.
Digitalizarea în contextul crizelor
Un punct de cotitură a fost perioada pandemiei, când accesul fizic la biblioteci a fost limitat. Bibliotecile au răspuns prin intensificarea eforturilor de digitizare, oferind utilizatorilor acces la documente prin e-mail. În prezent, multe biblioteci dispun de scannere avansate și roboți de scanare, capabili să digitalizeze până la 40 de pagini pe minut, facilitând astfel accesul rapid la informație.
Statistici și impactul bibliotecilor
Sistemul Național de Biblioteci din România cuprinde:
– 9.582 de biblioteci (publice, școlare, universitare, specializate, naționale);
– 162,8 milioane de volume în colecții, cu o valoare estimată la 5,7 miliarde RON;
– Într-un an normal, precum 2018, au fost împrumutate 34,2 milioane de volume, cu o medie de 10,92 volume per utilizator.
Aceste cifre subliniază rolul esențial al bibliotecilor în promovarea culturii și educației în România, acestea fiind cele mai frecventate instituții culturale.
Inteligența Artificială și viitorul bibliotecilor
Integrarea inteligenței artificiale în biblioteci deschide noi oportunități. Printre aplicațiile posibile se numără:
– Servicii de referință online: utilizarea chatboților pentru a răspunde rapid la întrebările utilizatorilor.
– Indexarea automată a documentelor: IA poate accelera procesul de catalogare și clasificare.
– Acces extins: posibilitatea de a oferi acces 24/7 la colecții prin stații de auto-împrumut și biblioteci neasistate.
– Analiza colecțiilor: identificarea celor mai populare titluri pentru optimizarea achizițiilor.
În ciuda provocărilor, digitalizarea și integrarea IA în biblioteci reprezintă viitorul. Ele permit bibliotecilor să rămână relevante și să ofere utilizatorilor servicii moderne, adaptate nevoilor actuale.