Mihnea COSTOIU, Rector – Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.
Noi nu suntem nici foarte îngrijorați, nici indiferenți la ceea ce se întâmplă, evident, pentru că suntem conștienți de faptul că transformarea vine, dincolo de tot ce înseamnă marketingul AI, care este extrem de puternic în această perioadă.
Această transformare societală se va produce și este inevitabilă. Trebuie să fim conștienți de acest lucru și aș pleca de la lucrurile acestea extrem de evidente sau care ar trebui să fie evidente. Nu ne putem întoarce la ce a fost și această transformare va parcurge etapele relativ firești. Am avut dezbaterea inițială de la prima revoluție industrială între școală și industrie. Evident, pe măsură ce timpul avansează, pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, această dispută între școală și industrie se va accentua, se vor arde etape, în sensul în care evident industria va vrea, societatea, în general, va vrea răspunsuri rapide la aceste provocări. Sunt nenumărate modele, aici în cadrul conferinței au fost date mai multe exemple, am și eu diverse date și studii și este evident că schimbarea societală va fi una foarte puternică.
E o schimbare fundamentală de viziune asupra societății atunci când discutăm, de exemplu, de responsabilitatea juridică a inteligenței artificiale, așa cum vorbim de persoana juridică.
Punctual, de exemplu, al cui putem spune că este dreptul de autor pentru o poezie, pentru o pictură, pentru un film generat de inteligență artificială?
Dar atunci când elementele generate de inteligența artificială (spun elemente și e oarecum incorect, dar am auzit o filosofie întreagă pe această alăturare de cuvinte), au efecte în societate, dincolo de proprietate intelectuală? Spre exemplu, efecte cu caracter nociv sau, din contră, care aduc plusvaloare, care înseamnă resurse financiare etc. Schimbarea aceasta nu este discutată în societate sub nicio formă, există în acest moment doar câteva punți, câteva discuții în Statele Unite, la Academia franceză. Am dat o perspectivă care nu e tehnică, dar care evident are multiple reverberații tehnice.
Noi am ajuns, din nefericire, în Europa, să reglementăm înainte de a avea inteligență artificială suficient dezvoltată pe continent. Avem reglementare chiar dacă nu avem ce reglementa, în timp ce alți concurenți, cum ar fi Statele Unite sau Asia, se gândesc de două ori în a pune piedici. Tendința este de a limita. Evident, se vorbește despre pericolele inteligenței artificiale, e adevărat, însă noi suntem la faza în care încercăm să facem față acestei schimbări societale și trebuie să privim în perspectivă și în profunzime. Dacă mașina sau trenul sau orice alt început al tehnologiei a însemnat responsabilitatea omului în acest demers sau în efectele dezvoltării și respectiv utilizării tehnologiei, acum vorbim de o schimbare de paradigmă.
Tinerii sunt și la noi și în toată lumea mult mai deschiși către această tehnologie. Există nenumărate exemple, avem în jurul Universității Politehnica o serie lungă de startup-uri care lucrează, avem nenumărate aplicații pe care le dezvoltăm, unele mai de succes, altele care se vând, altele sunt în faza de testare. Este o întreagă emulație foarte puternică, lucrăm în permanență cu profesori și studenți nu doar de la facultățile clasice, generic vorbind, care lucrează în zona de computer science, automatică și calculatoare, electronică, telecomunicații, ci și din alte domenii. Avem aplicații multiple în diferite zone și intersecția noastră, spre exemplu, cu zona de medicină este foarte puternică. Trebuie să înțelegem această transformare și discuția nu este simplă, nu doar în România, nu doar la Politehnică, ci peste tot în lume. Avem, în schimb, oameni suficient de deschiși, de bine pregătiți și foarte important, oameni tineri din această categorie care fac față acestor provocări, care nu încep azi și se termină mâine, ci sunt provocări permanente. Studenții noștri ne pun în fața provocărilor, iar noi suntem bucuroși să fim la rândul nostru puși nu doar în fața provocărilor studenților, ci în fața provocărilor pe care ni le generăm singuri sau pe care societatea le generează.
Aș vrea să mai introduc o temă, apropos de responsabilitate și de instrumente, de generarea de teme, de răspunsuri. Acest lucru se reglează în timp. Există multiple modele și noi credem că a ne lupta cu tehnologia sau cu transformările acestea este profund greșit pentru că societatea nu se va mai întoarce la etapele anterioare, nu vom uita prea repede de instrumentele noastre. Nu există în acest moment cale de întoarcere, în schimb este extrem de important să folosim resursele noastre toate pentru a înțelege și a folosi în mod correct noile tehnologii. Suntem într-o perioadă cu multiple provocări, în care instrumentele, inclusiv de AI, pot genera probleme societale, în zonele de conflict. Acestea ne pot duce la decizii greșite, uneori. Este foarte important să educăm societatea și când spun societate nu mă refer doar la studenți, pentru că studenții sunt undeva departe în acest lanț al educației. E foarte important să educăm societatea, de la cei mai mici, nu doar în a folosi, ci în a înțelege ce înseamnă utilizarea acestor tehnologii.
Noi suntem în faza în care încercăm să privim, să proiectăm ceea ce se întâmplă și să proiectăm ce se va întâmpla în viitor. Lucrăm în acest moment la elemente de frontieră, “combinația” între AI și quantum, o discuție foarte complicată despre ceea ce va însemna pe termen lung această transformare fantastică.
Lucrăm în acest moment la rețelele neuronale pe care le dezvoltăm în zona artificială, am câștigat de curând un proiect în parteneriat cu Universitatea Politehnică din Lausanne.
Ne propuneam la începutul proiectului ca în următorii 10 ani să ajungem să generăm un creier de insectă, artificial. În acest moment avem în demonstrație și în testare primele rețele neuronale și primul neuron făcut artificial. Trebuie să încercăm să fim extrem de provocatori. Nu putem avea un răspuns astăzi, însă în orice caz, responsabilitatea noastră nu se rezumă doar la ce facem, ca și cercetare în universitate, ci la ceea ce vom întoarce societății în perioada următoare.
