Adrian COMĂNESCU, Consilier de Concurență – Consiliul Concurenței @ Conferința Ziua Internațională a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale – #AI4Good, organizată de Digital Transformation Council pe 17 mai 2024, la CCIR Business Center, moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.
Mulțumesc că am posibilitatea să vorbesc pe această temă de interes, atât la nivel național, cât și internațional. Probabil toată lumea știe că în martie 2024, Parlamentul European a aprobat acel act privind inteligența artificială, urmând ca el să-și producă efecte totale într-un maxim de 24 de luni de când a fost aprobat, cu diverse termene și etape, până se ajunge să fie aplicat în totalitatea sa. În urmă cu o lună de zile am fost prezent în Statele Unite ale Americii la o conferință organizată de American Bar Association pe teme de concurență.
Noi, cei de la Consiliul Concurenței, mergem și în Statele Unite să ne uităm care sunt subiectele de interes pentru ei în ceea ce privește politica de concurență. Mergem și la nivel european, suntem prezenți la OECD, la Bruxelles evident.
Continuând istorisirea despre ce s-a întâmplat în Statele Unite și comparația pe care am făcut-o cu ceea ce se întâmplă la nivel european, a fost în sensul în care mă așteptam să văd preponderant subiecte de concurență ca și topic-uri pentru cele trei zile de conferință. Surpriza mea a fost că deși inclusiv la nivel european avem discuții pe inteligență artificială și zona digitală, acolo 75% dintre subiecte erau pe zona de inteligență artificială. Deci o preocupare foarte, foarte mare pe zona aceasta din partea americană și prezența la această conferință a fost în jur de 4.000 de oameni.
Și v-ați explicat și din ce cauză? Noi astăzi accesăm zilnic zeci de aplicații de inteligență artificială de pe device-urile noastre.
Comentez cu colegii mei de la Consiliul Concurenței și le spun că peste 10 ani de zile va trebui să activăm pe niște piețe complet diferite față de ceea ce se întâmplă acum.
Fie că vorbim de politica de mediu, că vorbim despre transporturi, că vorbim despre bancari, lucrurile se schimbă și sunt într-o dinamică continuă și noi ca autorități trebuie să facem eforturi pentru a ține pasul. E foarte greu să ții pasul cu zona aceasta, care se dezvoltă foarte rapid, dar creăm un cadru ca să putem lucra și să ne asigurăm că, într-un final, consumatorii nu sunt afectați prin diverși algoritmi, prin diverse modalități de utilizare a inteligenței artificiale.
Ați primit vreo directivă pe zona de AI de la Comisia Europeană, în ceea ce privește concurența?
Deocamdată avem doar acest act care e un cadru și suntem în momentul în care se formează diverse grupuri de lucru, unde suntem și noi prezenți, pentru că probabil se va face o transpunere, similar cum s-a întâmplat și pe DMA, cum s-a întâmplat pe BSA, avem și Data Act, probabil că se va stabili ceva și la nivelul nostru.
Deci vreți să colaborați cu ANCOM în direcția aceasta?
Această discuție cu ANCOM a început acum ceva timp, formal, pentru că noi colaborăm pe diverse subiecte de foarte multă vreme și a fost o inițiativă a domnului președinte Valeriu Zgonea de la ANCOM de înființare printr-un memorandum a unui comitet care este deja aprobat de guvern, care să aducă la masă principalele instituții care pot avea atribuții pe zona de digital, inteligență artificială etc. Scopul acestui comitet sau comisie este ca în momentul în care ne vin acte normative de la nivel european să stăm cu toții la masă și fiecare dintre noi să identifice lucrurile pe care instituția sa le face, astfel încât să nu scăpăm nimic de la nivel european și totul să fie transpus și la noi și o instituție responsabilă din România să aibă în grijă fiecare dintre subiecte, pentru că subiectele sunt multidisciplinare, fie că vorbim de protecția datelor cu caracter personal, de protecția consumatorilor, de securitate cibernetică etc. Fiecare dintre aceste instituții prezente la masă are posibilitatea să fie identificată ca având atribuții pe diverse zone.
Beneficiile AI sunt foarte mari și trebuie să fim pregătiți. Chiar mă gândeam – avem aceste provocări, dar ce face România, ce fac autoritățile statului, ce facem noi, ca și autoritate de concurență? Și ideea care mi-a venit în drum spre conferința dumneavoastră, în sensul în care, până la urmă, la inteligența artificială trebuie să răspunzi tot cu inteligența artificială. Adică tot cu un model pe care, cumva, să-l generezi, astfel încât, pe anumite piețe, setând anumite reguli, să poți să faci această scanare continuu.
Pentru că, e clar, cu oameni nu o poți face. Dar, în momentul în care ai un model care îți identifică pe baza unor criterii, anumite lucruri care îți atrag atenția, atunci poate interveni omul și poate avea acțiunile care se impun.
Deci i-am obligat prin lege să introducă datele legate de prețurile produselor. Și există această posibilitate să te uiți, spre exemplu, pentru un litru de lapte sau un kilogram de zahăr, un kilogram de ulei, unde găsești cel mai bun preț în zona ta.
Mai avem de lucru pe zona de preț carburanți. Și aici există o aplicație, în funcție de zona în care te afli, să știi în arealul acela care sunt prețurile pentru carburanți și să mergi și să alimentezi exact acolo unde condițiile și, până la urmă, prețul face diferența.
Dar, mai departe, mergând pe această logică care ne conduce la o discuție despre prețuri, despre piețe, sunt și întrebări la care trebuie să fim și noi pregătiți să răspundem. E clar că, prin genul acesta de algoritmi, se colectează foarte multe date în ceea ce privește cheltuielile pe care le facem noi, disponibilul de resurse pe care le avem în funcție de achizițiile pe care le facem și atunci trebuie să fim pregătiți să răspundem la următoarea întrebare. Dumneavoastră, care aveți un venit, să spunem, de 10.000 de lei, este ok să plătiți un preț mai mare pe același produs comparativ cu o persoană care are un venit mai mic? Sunteți de acord să plătiți mai mult?
Avem canale de comunicare cu Comisia Europeană, care are mai multe resurse, are posibilitatea de a avea studii și așa mai departe. Și noi, ca parte de investigație, apelăm de fiecare dată la ei și ne folosim de resursele pe care le au ei la nivel național. Deci avem posibilitatea să consultăm cel puțin la nivel european o anumită practică și aceasta să fie consecventă.
Dar trebuie pregătit și acest gen de poziție pentru că va trebui să răspundem acestui gen de întrebări. La fel, resursele fiind limitate, trebuie să răspunzi provocărilor. Și cum poți să faci lucrul acesta? O poți face prin discuțiile pe care le ai în rețeaua europeană, de concurență la noi, împărtășind fiecare din experiența lui.
O mai poți face bazându-te pe oameni, că îți vor transmite sesizări, subiecte de interes care, din punctul lor de vedere, trebuie adresate pentru că creează anumite deficiențe.
