Sergiu COSTACHE – Președinte, Xprimm MEDTECH Forum 2024, organizat de DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 25 aprilie și moderat de Ion Vaciu și Roxana Onea.
Asigurările sunt o soluție de finanțare pentru sistem, pentru a degrava statul, pentru a ajuta clientul și pentru a asigura o finanțare rapidă către lumea medicală, către spitale, către clinici private sau de stat.
Asigurări private de sănătate sunt asigurări voluntare de sănătate. În România s-a plătit anul trecut jumătate de miliard de lei pentru servicii medicale prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate, ceea ce este foarte mult.
Marea problemă a pacientului este partea de finanțare.
De aici pleacă și utilitatea asigurărilor de sănătate, a celor voluntare, pentru că știm ce se întâmplă cu cele de stat. Banii ajung într-o găleată comună, sunt distribuiți, se termină întâi banii și pe urmă mai rămâne foarte mult din lună, vin alți bani în luna următoare și așa mai departe.
Asigurările voluntare de sănătate au crescut de 10 ori în ultimii 10 ani. Acum o să spuneți Wow! Nu este Wow, pentru că fiind o bază foarte mică, creșterea a fost foarte rapidă.
În esență, asigurătorii au plătit 362 de milioane de lei în 2022 și 458 de milioane de lei în 2023.
Am calculat că în jur de 55% din banii pe care îi încasează se duc pe plata primelor. Cei neinițiați ar zice că este un profit de 45%.
Nu este așa, pentru că trebuie luate în calcul cheltuielile cu funcționarea, cu salariile, impozitele, se fac rezerve de primă, rezerve de daune, se fac cheltuieli cu reasigurare etc. Profitabilitatea asigurărilor voluntare de sănătate este una foarte mică, profitul asigurătorilor este între 2 – 5%.
Aceste asigurări intră în funcțiune în clipa în care clientul semnează contractual și astfel dacă are o criză chiar în ziua în care cumpără asigurarea, deja o poate utiliza.
Unele asigură îi asigură clientului o anumită sumă de bani, de exemplu zile de spitalizare sau se plătesc direct serviciile medicale către spitale.
O foarte mică parte a populației găsește că răspunsul la întrebarea de ce se plătesc două asigurări (cea la stat, pe care nu o simți pentru că o plătește angajatorul și cea din buzunarul tău).
Doar angajatorii au răspuns la întrebarea aceasta.
80- 90% din asigurările voluntare sunt făcute de către angajatori.
Este o deductibilitate fiscală de 400 EUR pe an, angajator-angajat, ceea ce este foarte puțin, dacă împărțim pe lună.
Chiar și așa, bugetul de asigurări de sănătate a fost scutit de jumătate de miliard de lei prin existența acestor asigurări.
La întrebarea De ce aș plăti în plus, românii au avut răspunsuri multiple. Un sondaj indică 81% pentru cheltuieli de chirurgie, 77% pentru recuperarea medicală și pe locul 3 analizele de laborator și spitalizarea, cu 70%. Așa arată nevoia de protecție a clienților.
Clientul a devenit mult mai selectiv.
În momentul acesta, asigurările voluntare de sănătate sunt o formă de protecție a păturilor defavorizate.
E paradoxal.
Cei care au bani își fac asigurări voluntare de sănătate, degrevează bugetul de stat și se duc mai mulți bani către bolnavii care au mai puține resurse.
Marele avantaj al acestor asigurări este că tu, client, ai controlul cheltuielilor. E mai bine să dai câte puțini bani în fiecare lună.
România stă foarte slab în domeniul acesta și interconectarea public-privat este foarte slabă. Deductibilitatea este foarte mică și atunci oamenii fac așa: Ori ai bani și te asiguri suplimentar ori angajatorul tău este suficient de înțelept și îți face el o asigurare suplimentară, care costă între câțiva lei, câteva sute de lei și câteva sute de euro pe lună, în funcție de serviciul care se cumpără.
