VIDEO Conferința INTEROPERABILITATEA: DX la nivel local și central – Andrei NICULAE, ADR: Vă anunț, în premieră, că până la finele acestui an, ADR va lansa două noi soluții în direcția digitalizării. Prima, Catalogul Național al Serviciilor Publice, care va fi motorul de căutare al serviciilor publice din România. Al doilea serviciu este un website factory, care va permite autorităților locale și centrale să-și dezvolte gratuit prezența online în cel mai simplu mod.

Andrei Niculae, Vicepreședinte – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) @ Conferința INTEROPERABILITATEA – Secretul transformării digitale la nivel local și central organizată de către DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL pe 29 septembrie 2023, la Grand Hotel Continental și moderată de Ion Vaciu și Roxana Onea. Parteneri media: COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro

În primul rând, pentru a putea vorbi despre transformare digitală nu ne mai putem referi la o simplă digitizare, la o simplă mutare a kilometrilor de hârtii și arhive în cloud, în diferite platforme pe care putem să le numim digitale. Asta nu înseamnă transformare digitală.

Transformarea digitală cu adevărat înseamnă un T-zero pentru noi ca stat. Toate statele care își asumă să plece pe acest drum, din fericire ireversibil, au ocazia să regândească modul cum livrează servicii publice cetățenilor, au ocazia să analizeze acele procese birocratice greoaie, care de multe ori împovărează cetățenii, care îi transformă pe cetățeni în simpli curieri, obligați să mute hârtii de la un etaj la altul în cadrul aceleiași instituții publice.

Avem ocazia, prin această transformare digitală, să regândim felul în care prestăm servicii publice, să regândim chestiunile din spatele serviciilor publice. 

Interoperabilitatea este cireașa de pe tort, este elementul esențial când vorbim de transformare digitală.

Transformare digitală insulară nu există, din punctul meu de vedere, insulară în sensul în care fiecare autoritate centrală sau locală își dezvoltă propriile soluții în limbaje incompatibile, într-o manieră care nu permite interoperabilitatea.

De foarte multe ori, entitățile centrale sau locale consideră că datele și informațiile despre cetățeni le aparțin. Este fals acest crez.

Instituțiile publice au obligația, dacă nu legală, măcar morală să pună la dispoziția cetățenilor aceste informații, întrucât cetățenii sunt adevărații proprietari ai informațiilor.

Cum realizăm acest deziderat? Prin două componente: legislație și platforme.

În privința legislației, stăm bine. Actualul cadru legislativ asigură premisele necesare interoperabilizării sistemelor statului.

Cloud-ul guvernamental va oferi premisele necesare construirii platformei naționale de interoperabilitate, care va fi în viitor rețeaua de autostrăzi digitale a României, prin intermediul căreia autoritățile publice vor putea comunica.

Recent, ADR a promovat un proiect de HG prin care viitoarele proiecte IT de peste 5 milioane de lei vor trebui să aibă, obligatoriu, o componentă de cloud și una de interoperabilitate.

Nu totul este gri în România, avem și exemple pozitive în privința interoperabilității sistemelor publice, cum ar fi www.ghiseul.ro. Avem milioane de utilizatori, mii de instituții publice înscrise, cu tranzacții de peste un miliard de euro de la lansare.

Sub umbrela www.ghiseul.ro, numeroase servicii publice au fost reunite într-un singur loc. Peste 200.000 de caziere juridice au fost emise prin www.ghiseul.ro, adică peste 400.000 de drumuri ale cetățenilor au fost evitate. Cu alte cuvinte, dacă luăm în calcul cel puțin două ore pentru obținerea unui cazier, aproape un milion de ore din timpul cetățenilor a fost economist.

Viitoarea platformă de cloud guvernamental va deveni operațională în 2026. Vor fi incluse, într-o primă fază, un număr de 30 de instituții, prima dintre acestea urmând să fie, garantat, www.ghiseul.ro.

Tehnologia în sine nu va conduce la reducerea locurilor de muncă. Vor fi, într-adevăr, anumiți funcționari publici înlocuiți de alte persoane care știu să se folosească de tehnologie în interesul lor de serviciu.

Cu cât suntem mai reticenți în fața schimbării, cu atât va fi mai simplu să fim dați la o parte de către cineva care a decis s-o îmbrățișeze.

La nivel european, România este interoperabilă cu alte baze de date din UE. Spre exemplu, un cetățean francez căruia i s-a aplicat o amendă pe teritoriul României poate să afle printr-o aplicație din Franța care sunt obligațiile de plată și să achite amenda.

Vă anunț, în premieră, în această conferință că până la finele acestui an, ADR va lansa două noi soluții în direcția digitalizării. Prima va fi Catalogul Național al Serviciilor Publice, care va fi motorul de căutare al serviciilor publice din România.

Cetățenii vor putea afla ce servicii publice sunt disponibile la nivel național, ce instituții livrează respectivele servicii, care este fluxul de livrare pentru fiecare serviciu în parte și în ce manieră este digitalizat fiecare în parte.

Al doilea serviciu, care va fi lansat până la finele acestui, va fi un website factory, care va permite autorităților locale și centrale să-și dezvolte gratuit prezența online în cel mai simplu mod.

Vom derula un proiect denumit Caravana digitalizării, un proiect asumat de MCID și ADR. Periodic, luăm la pas comunele din România și discutăm cu autoritățile de acolo, le prezentăm soluțiile și să oferim sprijinul necesar în direcția digitalizării, în direcția înrolării în www.ghiseul.ro.

Din păcate, sunt și autorități locale în care contabilitatea se ține cu pixul și în acest caz nu putem vorbi de digitalizare, de înrolare în www.ghiseul.ro.

Nu-i mai puțin adevărat că încă sunt și autorități centrale care nu folosesc semnătura electronică sau preferă corespondența fizică, prin poștă.

În final, vă pot spune că procesul digitalizării este ireversibil. Ne folosim de tehnologie pentru a eficientiza relația cetățeanului cu statul, nu ne folosim de tehnologie pentru a înlocui funcționarul, pentru a înlocui acei oameni care prestează serviciile publice. Vrem ca tehnologia să ungă rotițele de comunicare între cetățean și stat.