.

Comisia Europeană (CE) a publicat pe 22 februarie analiza anuală privind situația economică și socială din statele membre. Aceasta include și o evaluare a dezechilibrelor care încă mai există la nivel comunitar. Statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite în 2016 referitoare la „triunghiul virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile.

Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice
Evaluarea progreselor realizate de către statele membre face parte din ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE - este așa-numitul „pachet de iarnă” din cadrul semestrului european, precedat de previziunile economice, publicate săptămâna trecută. Cele 27 de rapoarte de țară (pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de serviciile CE privind situația economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz. În urma publicării, în noiembrie 2016, a analizei anuale a creșterii pentru 2017 și a recomandărilor pentru zona euro, care stabileau prioritățile pentru acest an la nivel european, rapoartele date azi publicității pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. În primăvară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei țări. Publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară, înaintea prezentării programelor naționale și a actualizării recomandărilor adresate fiecărei țări, se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a semestrului european. Astfel, se poate consacra mai mult timp pentru un dialog cu statele membre privind prioritățile la nivel național și la nivel european și se pune într-o mai mare măsură accentul pe aspectele sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă.

Strategia CE dă rezultate
„Analiza publicată astăzi arată că strategia noastră bazată pe stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare solide dă roade. De aceea, mai degrabă decât să le oferim cetățenilor promisiuni false care să nu poată fi ținute, trebuie să ne menținem pe poziție și să continuăm să abordăm consecințele crizei și deficiențele structurale ale economiilor noastre. Politicile naționale și cele ale UE ar trebui să urmărească consolidarea rezilienței economiilor noastre și să se asigure că efectele redresării sunt resimțite de toți cetățenii.”, susține Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital. Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a adăugat: „Europa face reale progrese. Rata de ocupare a forței de muncă continuă să se îmbunătățească și constatăm că salariile încep să crească. Această revenire la o creștere moderată este un moment oportun pentru a combate mai eficient riscul sărăciei, inegalitatea salarială și inegalitatea de șanse.” În final, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „În cursul ultimelor douăsprezece luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice - deși eforturile lor sunt încă insuficiente. Ținând cont de climatul de nesiguranță în care ne aflăm, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme.”

Redresarea economică a contribuit la scăderea șomajului
Analiza prezentată în rapoartele de țară arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei. Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din produsul intern brut. Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state membre. În luna noiembrie a anului trecut, CE a efectuat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, pentru a vedea dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și pentru a evalua nivelul de gravitate al acestor dezechilibre. Cele 13 state membre care au făcut obiectul bilanțului aprofundat din acest an s-au confruntat cu dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2016. Rezultatele acestor bilanțuri figurează în rapoartele de țară corespunzătoare.

Concluziile rapoartelor și pentru România
Reformele vaste au fost lansate în 2016, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Gradul de sărăcie este în scădere, dar inegalitatea veniturilor continuă să rămână ridicată. Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, ea nefiind încă finalizată însă. Acestea sunt, pe scurt, concluziile analizei de țară pentru România. CE a mai ajuns la concluzia că Finlanda nu se mai confruntă cu dezechilibre economice, în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Din celelalte 12 state membre, șase se confruntă cu dezechilibre economice și șase cu dezechilibre economice excesive. Aceste 12 țări vor face în continuare obiectul unei monitorizări specifice, în funcție de nivelul și natura dezechilibrelor economice. Monitorizarea se va concentra pe răspunsurile lor la nivel de politici, prin intensificarea dialogului cu autoritățile naționale, prin misiuni de experți și prin rapoarte privind progresele înregistrate. Pe scurt, în urma bilanțurilor aprofundate s-a constatat că:

  • Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Italia și Portugalia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
  • Germania, Irlanda, Spania, Slovenia, Suedia și Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre economice.
  • Finlanda nu înregistrează dezechilibre economice.

Raportul privind transpunerea pactului bugetar
De asemenea, colegiul a mai o comunicare și un raport privind transpunerea pactului bugetar în legislația națională. Pactul bugetar este un element central al Tratatului interguvernamental privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG). Prin acest tratat, 22 de state membre (zona euro + Bulgaria, Danemarca și România) se angajează să respecte principiile de disciplină bugetară consolidată și o regulă privind echilibrul bugetar însoțită de un mecanism de corecție. Pactul bugetar a fost conceput ca parte integrantă a răspunsului politic al UE la criza economică și financiară. Câteva dintre elementele sale au fost ulterior încorporate în legislația UE. Raportul publicat arată că toate statele membre care au aderat la pactul bugetar au introdus în prezent elementele esențiale ale acestuia în cadrele lor bugetare naționale. Metodele variază, dar acest lucru este o consecință firească a cadrului instituit de tratat, care stabilește numai principii și cerințe relativ generale. În momentul adoptării acordului privind pactul bugetar, deoarece nu se putea încheia tratatul în cadrul ordinii juridice a Uniunii, s-a decis asupra elaborării unui tratat interguvernamental. Sunt însă prevăzute mai multe etape în vederea integrării TSCG în legislația UE, pentru a spori răspunderea și legitimitatea democratice la nivelul Uniunii.

Următoarele etape ale semestrului european
Consiliul European urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară prezentate de CE și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. Apoi CE va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Vicepreședinții CE și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate. Aceste discuții urmăresc o mai mare implicare a statelor membre înainte de publicarea rapoartelor de țară și ar trebui să continue în perspectiva elaborării programelor lor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență. Astfel, CE propune ca statele membre să implice într-o mai mare măsură parlamentele naționale și partenerii sociali și să garanteze asumarea procesului de reformă de către o gamă mai largă de părți interesate. În special, statele membre vor fi invitate să explice modul în care autoritățile locale și regionale sunt implicate în pregătirea programului, ținând cont de faptul că succesul implementării sale depinde, de asemenea, de diversele niveluri de guvernanță. În acest sens, CE va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, în cursul primăverii.

Cum arată contextul european
Publicarea timpurie a rapoartelor de țară se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a semestrului european, în conformitate cu Raportul celor cinci președinți și cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Modificările au fost introduse pentru a permite un dialog veritabil privind prioritățile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european și pentru a consacra mai mult timp pentru dialogul cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile. Rapoartele publicate azi reliefează, de asemenea, atenția mai mare pe care CE o acordă aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și de problematica socială în cadrul semestrului european. De asemenea, anul trecut CE a făcut ca punerea în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice să devină mai clară și mai transparentă, prin reducerea numărului de categorii de dezechilibre de la șase la patru: nu există dezechilibre; dezechilibre; dezechilibre excesive și dezechilibre excesive care necesită măsuri corective (procedura privind dezechilibrul excesiv). Această măsură fusese anunțată în luna octombrie 2015, în Comunicarea privind măsurile în vederea finalizării uniunii economice și monetare.

Documentație suplimentară
1. Notă de informare
2. Rapoartele de țară - Comunicare
3. Rapoarte de țară
4. Pactul bugetar - Comunicare și raport
5. Previziunile economice de iarnă 2017
6. Lansarea semestrului european 2017: Pachetul de toamnă
7. Raportul privind mecanismul de alertă 2017

Sursa: Ion VACIU

DB Global Technology inaugureaza un hub tehnologic

A Bank Is A Technology Company – Kim Hammonds, COO Deutsche Bank