.

Pentru a încuraja dezvoltarea sectorului IT&C, a fost eliminat impozitul pe venitul IT-știlor cu studii superioare. Această măsură, împreună cu o creștere economică susținută a României, a făcut ca, în ultimii 2 ani, ponderea în PIB a sectorului IT din România să o depășească pe cea a agriculturii și să fie în jurul valorii de 6%. Începând cu 2017, propunem extinderea neimpozitării venitului și pentru IT-stii cu studii medii, dar și pentru medici și toți cei care lucrează în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea și sănătatea vor deveni domeniile care vor putea să aibă cea mai mare creștere în cazul contribuției acestora la PIB.
 
Capitolul Politici în domeniul comunicațiilor. Convergență digitală
 
Dezideratele majore ale “Societăţii Informaționale” sunt accesul rapid și nelimitat la informații şi la facilităţile instrumentelor de informare, comunicaţie şi calcul în scopul valorificării superioare a energiilor umane, modelării unei societăţi echitabile și creative care să contribuie la dezvoltarea economică și creșterea competitivității României, atât prin acțiuni directe precum dezvoltarea efectivă a sectorului IT&C românesc cât și prin acțiuni indirecte, precum creșterea eficienței și reducerea costurilor sectorului public din România, îmbunătățirea productivității sectorului privat prin reducerea barierelor administrative în relația cu statul, îmbunătățirea competitivității forței de muncă din România. 
 
Programul de guvernare în domeniul Comunicaţiilor şi al Societăţii Informaţionale are la bază o evaluare obiectivă internă a acestui domeniu precum și tendințelor majore generate de situația economică, politică şi socială la nivel global. 
 
Prioritatea este continuarea implementării prevederilor “Agendei digitale” (integrarea pieței IT&C naționale într-o piață europeană puternică și coerentă), mai precis atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Națională Agenda Digitală pentru România 2020 aprobată în februarie 2015. Pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite de Agenda Digitală pentru Europa 2020, este necesar să se acorde prioritate investițiilor în domeniul IT&C. De asemenea, această prioritizare este principala pârghie pentru convergența cu țintele strategice ale Europei 2020.
 
Având în vedere obiectivele asumate de către România pentru anul 2020 în ceea ce privește domeniile amintite, este necesară o intervenție extinsă și demararea tuturor domeniilor de acțiune concomitent pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativă și introducerea conceptelor moderne de e-Guvernare, e-incluziune socială, promovarea inovării și dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale, implementarea de programe și măsuri privind creșterea gradului de securitate a activităților din domeniul IT&C  (răspuns la pericolele generate de creșterea criminalității cibernetice și a instabilității politico/militare din zona euro-asiatică), precum și realizarea de strategii și programe privind accentuarea folosirii instrumentelor societății informaționale în toate domeniile (reducerea decalajului față de alte țări privind aportul domeniului IT&C în dezvoltarea și modernizarea societății), dezvoltarea industriei locale IT&C în special în domeniul producției de software.
 
MĂSURI
 
1. Creșterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB până în 2022
 
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține următoarele acțiuni:
● Stimularea incubatoarelor IT prin acordarea de granturi/ program Start-up Nation.  
● Stimularea investițiilor de stat și private în infrastructuri suport: bandă largă (fibră optică și 5G), infrastructurii inteligente (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate cibernetică), prin transparență și predictibilitate, simplificare administrativă și de reglementare.
● Stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani.
● Stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată prin alocarea unui buget destinat achizițiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii, cu respectarea legislatiei achizitiilor publice in vigoare.
(Durata: 2017-2021; Efecte: creșterea procentajului TIC în PIB. Impact financiar susținut din fonduri nerambursabile).
 
2. Creșterea procentajului personalului TIC în totalul angajaților prin măsuri dedicate sectorului IT
 
3. Creșterea valorii adăugate de sectorul TIC
 
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține următoarele acțiuni:
● Derularea unui program național de înființare de parcuri tehnologice prin parteneriate extinse între Guvern, autorități publice locale, universități tehnice și companii private.
● Încurajarea creșterii cheltuielilor private de cercetare-dezvoltare, a investițiilor în infrastructura și în capital uman prin acordarea de garanții de stat și facilități fiscale (urmând modelul Horizon 2020), pentru următoarele domenii de cercetare: Energie din surse regenerabile: generare, tranzacționare, stocare și consum; Tehnologie digitală: cloud, big-data, inteligență artificială, internetul lucrurilor, block-chain, securitate cibernetică, fabricație aditivă; Automobile electrice și transport autonom (drone).
● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeană pentru crearea unei piețe puternice de IT&C zonale (tronsoane de mare capacitate de transport informațional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit și transport, inițierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte transfrontaliere).
(Durata: 2017-2021; Efecte: creșterea valorii adăugate a sectorului TIC. Impact financiar susținut din bugetul de stat, fonduri nerambursabile și externe)
 
4. Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, până la 25% în 4 ani
 
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține următoarele acțiuni:
● Punerea în acord a programelor școlare cu cerințele societății informaționale și cerințele pieței naționale și europene, prin încurajarea educației STEM.
● Încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populației generale, prin facilități fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri și dobândesc competențe digitale, în cadrul unui program național.
● Alfabetizarea digitală a tuturor cetățenilor României până în anul 2030.
● Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităților școlare cu suficiente calculatoare și acces la internet.
● Promovarea metodologiei de predare prin exemplu practic printr-un proiect pilot în cadrul POCU.
● Îmbunătățirea criteriilor și proceselor de selecție pentru corpul profesoral specializat TIC, împreună cu mărirea salariilor.
● Facilități pentru cooptarea în procesul educațional a tinerilor care lucrează în domeniul TIC.
● Promovarea educaţiei continue în domeniul TIC. Asigurarea însușirii și utilizării în viața de zi cu zi a instrumentelor TIC de categorii cât mai largi de populație, indiferent de vârstă, educație, statut social, gen etc.
 
5. Consolidarea încrederii în serviciile digitale prin securitate cibernetică
 
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține următoarele acțiuni:
● Consolidarea rolului României ca lider regional în securitate cibernetică prin înființarea unui program comun în cadrul parteneriatului strategic România - SUA, dedicat finanțării proiectelor statelor din regiune pentru construirea capacităților cibernetice.
● Definirea legislației naționale privind securitatea cibernetică, în implementarea Directivei 1148/2016 (NIS), prin consultare și dezbatere publică.
 
6. Îmbunătățirea actului de guvernare și a serviciilor publice, predictibilitate, transparență și e-Guvernare 
 
În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susține următoarele acțiuni:
● Definirea la nivelul Ministerului a unei structuri de expertiză și politici publice în domeniile DSM, care să asigure coerența politicilor naționale cu cele la nivelul UE. Experții din structură vor fi selectați pe 2 niveluri, junior (AD5) și senior (AD9), pe baza criteriilor utilizate la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, această structură de expertiză va sprijini guvernul în Președinția rotativă a UE 2019.
● Consolidarea rolului coordonatorului național privind tehnologia informației (CIO), pentru definirea coerentă a politicilor TIC la nivel guvernamental și urmărirea implementării acestora.
● Open data - Creșterea accesului la informații de interes public, îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice.
● Sprijinirea și continuarea inițiativei GovIThub împreună cu încurajarea folosirii Open Source în administrația publică centrală și locală, în comunitățile de cercetare și mediu academic prin sprijinirea măsurilor legislative pentru reducerea numărului de autorizații necesare deschiderii și derulării unei afaceri, prin standardizarea procesului de obținere a acestora la nivelul tuturor APL, și utilizarea resurselor GovIThub pentru crearea unei aplicații pentru implementarea procesului în platforma publică imm.msinf.ro
● Asigurarea sinergiei resurselor statului în domeniul comunicaţiilor electronice prin actualizarea HG 941/2013 și întărirea rolului CTE și reorganizarea ca structură de expertiză în subordinea CIO-ului guvernamental.
● Declararea multiplexului 1, național, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie și din mai multe surse a populației. Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 și canale de știri, divertisment, sportive – stabilite de către CNA).
● Prelungirea licențelor pentru utilizarea spectrului de frecvență din domeniul audiovizualului deținute de SNR până la implementarea radioului digital în Romania.
● Asigurarea minimului acces al cetățenilor la internet prin înființarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel național.
● Dotarea autorităților publice locale din mediul rural și mic-urban cu facilități și unelte TIC standard (software, hardware, comunicații, site, specialist IT) pentru constituirea unui birou unic, conectat la bazele naționale de date.
● Sprijinirea și încurajarea autorităților locale în implementarea de proiecte de Smart- City și rețele de tip City-Net.
● Inițiative în vederea realizării unor componente open-source pentru sisteme de operare, sisteme de baze de date, browser, produse de office etc, destinate exclusiv administrației.
 
7. E-government, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Open Data, Big Data, Cloud Computing și Media Sociale
 
● Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cloud Guvernamental.  
● Adoptarea standardelor și a documentului de Enterprise Architecture Framework pentru asigurarea unei interoperabilități a sistemelor informatice existente;
● Întărirea rolului CTE ca organism care să evite dubla finanțare a proiectelor IT derulate cu fonduri europene sau cu fonduri de la Bugetul Național prin introducerea unor mecanisme informatice de asistare a deciziei.
● Încurajarea folosirii soluțiilor open-source și a datelor deschise, acolo unde este posibil.
● Oferirea de noi instrumente electronice precum și actualizarea celor existente pentru companii în vederea creșterii utilizării acestor instrumente care aduc reduceri de costuri semnificative.
● Facilitarea accesului la date publice pentru cei interesați prin intermediul Web Service-urilor astfel încât să se realizeze o creștere a interoperabilității.
● Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicațiile guvernamentale oferite cetățenilor sau companiilor.
● Implementarea conceptului de identitate virtuală pentru cetățenii din România în vederea realizării unei comunicări electronice între cetățean și instituțiile statului.
● Dezvoltarea în continuare a Punctului Unic de Contact (inclusiv prin crearea de PCU-uri locale) ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitărilor cetățenilor/companiilor și asigurarea interoperabilității între diverse sisteme realizate în administrația publică centrală și locală.
● Implementarea unui hub național pentru autentificare bazat pe certificate electronice (maximizarea rolului Bridge, PKI).
● Informatizarea fluxurilor și proceselor interne ale instituțiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie și timpii mari de soluționare a unor cerințe adresate instituțiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business).
● Dezvoltarea competențelor digitale atât în sectorul public cât și în zona privată în vederea eliminării utilizării insuficiente a instrumentelor electronice existente prin realizarea de parteneriate pentru oferirea de cursuri/programe de informare pentru cetățeni și IMM-uri al căror scop este educarea acestora în vederea folosirii securizate a instrumentelor electronice existente.
● Dezvoltarea și actualizarea unui cadru legislativ și normativ eficace privind criminalitatea informatică care să conducă la creșterea încrederii cetățenilor în utilizarea tehnologiei informației.  
● Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu și a reglementărilor naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal, precum și auditarea periodică a acestora în vederea sporirii încrederii cetățenilor în sistemele de guvernare electronică.
● Abordarea unitară într-o concepție sistemică a dezvoltării și implementării serviciilor on line pentru cetățeni și mediul de afaceri cu efort direct în evitarea paralelismelor, reducerea costurilor și îmbunătățirea relațiilor dintre cetățean, mediul de afaceri și administrație.
● Creșterea expertizei și cooperarea internațională (cu CERT.ro punct național).
● Dezvoltarea unor centre de excelența în parteriat cu universitățile și mediul de afaceri.
● Definirea unor cerințe minime  de securitate în funcție de tipul informațiilor gestionate. 
● Susținerea și promovarea folosirii mediului on-line pentru îmbunătăţirea actului de guvernare prin implicarea și consultarea cetățeanului care devine participant activ la iniţiativele guvernamentale şi interlocutor în dezvoltarea de politici guvernamentale, în luarea deciziilor mai ales prin furnizarea feedback-ului în timp real în menținerea parteneriatului deschis al Guvernului, cu respectarea celor trei principii ale Open Data: transparență, participare şi colaborare.
 
8. IT&C în educație, sănătate și cultură
 
Guvernul susține armonizarea sistemului educațional și din sănătate cu cerințele Societății Informaționale pentru cele două domenii prin:
● Creșterea gradului de cunoaștere teoretica și practică a folosirii instrumentelor Societății Informaționale de către elevi, cadre didactice, personal medical și dotarea unităților școlare și sanitare cu suficiente calculatoare și căi de comunicație astfel încât să existe baza tehnică necesară instruirii, adaptarea programelor școlare la cerințele Societății Informaționale și în acord cu cerințele pieței de forță de muncă românești și europene.
● Implementarea sistemelor bazate pe concepte de tip Big Data în domenii ca Sănătate (analiza statistică a cazurilor, telemedicină etc.), Cultură, eCommerce, Securitate națională.
● Perfecționarea și dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sănătate.
● Implementarea soluţiilor de e-Sănătate care facilitează metodele profilactice.
● Realizarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea inter- operabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european.
● Standardizarea în concordanţă cu Directivele UE ale tuturor actelor medicale în vederea susţinerii interoperabilităţii sistemului medical din România și Uniunea Europeană.
● Dezvoltarea de aplicații informatice dedicate sănătății și procesului de învățământ și folosirea acestora la scară largă în sprijinul cetățenilor și elevilor.
● Subvenționarea accesului la Internet a tuturor unităților de învățământ din zonele rurale/urbane realizarea de program alternativ de educație pentru mediul rural.
● Dezvoltarea de programe educaţionale, în cadrul formelor obligatorii de învăţământ, privind utilizarea sigură a Internetului şi a echipamentelor de calcul.
● Modernizarea sistemului cultural și trecerea la digitalizarea conținutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale și muzee dar și digitalizarea conţinutului cultural specific comunităţilor române prin folosirea sistemelor moderne și stocarea datelor în Cloud.
● Realizarea unor aplicaţii care să promoveze vizitarea și explorarea României, puncte de atracţie şi comunităţi demne de văzut, descoperirea ”comorilor” care se găsesc în clădiri, monumente istorice și muzee, promovarea evenimentelor culturale și stârnirea interesului utilizatorilor.
● Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni care să permită accesul printr-un singur punct la documente de interes, documente istorice și de tradiție, precum și facilitarea învățării limbii române de către generațiile tinere care trăiesc în străinătate.
 
9. IT&C în e-Commerce, Cercetare-Dezvoltare și Inovare
 
● Îmbunătățirea cadrului legislativ de reglementare în vederea susţinerii sistemului comerțului electronic şi a modernizării comerţului cu amănuntul prin mijloace media electronice în concordanță cu serviciile online transfrontaliere și asigurarea securității.
● Pregătirea cadrului de reglementare în vederea soluţionării disputelor cauzate de mijloacele online, conform recomandărilor Uniunii Europene și Strategiei Naționale pentru Agenda Digitală.
● Creşterea participării României în cadrul proiectelor internaţionale din domeniul Inovării, Cercetării - Dezvoltării în IT&C atat prin intermediul programelor de specializare pe inovație, consolidarea cercetării și dezvoltării și sprijinirea resurselor din Cercetare- Dezvoltare și Inovare.
● Dezvoltarea permanentă şi folosirea infrastructurii bazate pe IT&C pentru interconectarea şi facilitarea colaborării echipelor de cercetare indiferent de localizarea fiecăreia din punct de vedere geografic.
● Dezvoltarea unor poluri de excelență pe domenii conexe IT&C prin participarea mediului academic și de afaceri.
Comunicații electronice
● Reducerea decalajului privind acoperirea cu rețele de comunicații moderne precum și a gradului de instruire și folosire a serviciilor de comunicații electronice dintre diferite zone/localități.
● Dezvoltarea unor proiecte de comunicaţii electronice astfel încât toate localităţile din România să beneficieze de minim un mijloc public de comunicare.
● Măsuri de creștere a interoperabilității, compatibilității și securității rețelelor de comunicații electronice.
● Strategii comune operator/operator, operator/instituție și instituție/instituție de folosire eficientă a serviciilor de comunicații electronice.
● Măsuri de ordin legislativ și administrativ privind dezvoltarea/retenția forței de muncă și a pieței comunicațiilor electronice care să genereze calitate, diversitate și un preț accesibil al serviciilor specifice acestei piețe.
● Lansarea de programe integrate de dezvoltare regională privind investițiile, turismul, infrastructura etc. cu componenta de comunicații electronice.
● Folosirea eficientă a infrastructurii de comunicație (fir metalic, fibră optică, spectru radio-terestru și radio-satelitar) prin implementarea de noi tehnologii de comunicație digitală.
● Măsuri de creștere a eficienței operatorilor de servicii de comunicații electronice ce aparțin în totalitate sau majoritar statului.
● Continuarea implementării DVBT acompaniată de reluarea serviciilor de distribuție a semnalului prin antena comună.
● Implementarea transmisiei digitale a programelor publice de radio și televiziune.
● Continuarea implementării programelor de acoperire broad-band în “zonele albe” ale României.
● Programe de sistematizare/eficientizare a suportului rețelelor de comunicații.
● Eliminarea unor „piedici administrative” privind dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizări, condiționări, măsuri birocratice etc; în acest sens, cel târziu la 1 decembrie 2018, toate taxele vor putea fi plătite online.
● Susținerea cooperării în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de IT&C (programe IT&C integrate regional constând din: tronsoane de mare capacitate de transport informaţional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit şi transport, iniţierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte comune).
 
Servicii poștale
 
● Creșterea calității serviciilor poștale prin dezvoltarea paletei de servicii, optimizarea serviciilor şi a rețelelor poștale la cerințele clienților, informatizarea serviciilor.
● Menținerea unui climat concurențial în piața de servicii poștale, garant al dezvoltării sănătoase a serviciilor poștale la tarife corecte, acompaniata de menținerea serviciului universal optimizat şi corect finanțat.
● Măsuri de eficientizare a activității operatorilor poștali la care statul este acționar majoritar.
● Dezvoltarea relațiilor de colaborare transfrontaliera cu operatori străini de servicii poștale în vederea creării unei piețe eficiente europene de servicii poștale, optimizării/ dezvoltării operațiunilor specifice (un accent special trebuie acordat relațiilor cu Republica  Moldova).
● Modernizarea și eficientizarea CN Poşta Română prin diversificarea paletei de servicii și automatizarea centrelor de sortare.
● Sprijinirea capitalizării/finanțării activității CNPR pentru implementarea necesităților investiționale precum și identificarea soluțiilor pentru problematica datoriilor istorice ale CNPR față de  stat, în vederea consolidării performanțelor economice  ale  operatorului poștal național.
● Integrarea informatică, informaționala și logistică superioară a operatorilor poștali cu IMM/magazine online, pentru sprijinirea competitivității economice a firmelor în sectorul comerțului electronic.
● Accentuarea integrării între serviciile poștale și cele financiare (aportul operatorilor poștali la incluziunea socială, teritorială și financiară a cetățenilor).
● Sprijinirea utilizării de către operatorii poștali de tehnologii, procese și dotări logistice cu impact redus asupra mediului înconjurător.
● Adaptarea legislației serviciilor poștale la evoluția pieței/mediului tehnic/digital, economic și social precum și la evoluția cerințelor clienților coroborat cu nevoile de eficiență economică pentru operatorii poștali.
● Întărirea guvernanței corporative la standarde internaționale pentru C.N. Poșta Română S.A.
● Implicarea superioară a C.N. Poșta Română în comunitățile în care își desfășoară activitatea prin inițiative și programe de responsabilitate socială corporativă, suplimentare rolului său social și misiunii de bază.
● Menținerea unui dialog social permanent, constructiv și productiv economic cu organizațiile salariaților din sectorul poștal și de telecomunicații pentru menținerea locurilor de muncă, îmbunătățirea condițiilor de muncă din sector și a sănătății și securității muncii precum și de colaborare în transformarea sectorului poștal.
● Valorificarea oportunităților comerciale internaționale, din proiecte, programe, parteneriate care valorifică existența pieței unice europene.
● Sprijinirea colaborării între Autoritatea Română de Reglementare în Comunicații si celelalte autorități europene pentru creșterea eficienței, interoperabilității și armonizării reglementărilor, cu precădere în ceea ce privește serviciul poștal universal.
● Recunoașterea serviciului poștal universal ca serviciu public și compensarea corectă a furnizorului.
 
Prioritizarea și implementarea programelor/proiectelor din domeniul IT&C și servicii poștale va avea în vedere eficiența economică, crearea de locuri de muncă, acoperirea zonelor defavorizate, integrarea cu alte proiecte din alte domenii, retenția forței de muncă superior calificată.
 

Popoviciu: RCS&RDS se pregateste pentru 5G. Nu e doar un upgrade de retea, ci un intreg ecosistem

Digi Mobil lanseaza serviciile Voce 4G (Volte) si Voce Wi-Fi (VoWiFi)

Decebal Fagadau: Constanta inaugureaza un prim proiect pilot smart city

Majoros, CEO Telekom: Ne pare rau ca am castigat proiectul RoNET, ne aduce pierderi financiare

Ovidiu Ghiman, Telekom: De 8 luni, proiectul RoNET este blocat. MCSI nu face receptia lucrarilor.

Primul demo live 5G din Romania si Europa de Sud-Est - Telekom Romania & Ericsson

5G will allow Industrial Internet development

Orange aniverseaza 20 de ani in Romania, pregateste 5G si lanseaza Orange Fab pentru startup-uri

Q&A dupa demonstratia Orange Romania 5G