.

Ministerul Energiei a înființat un grup de lucru care va actualiza, până la mijlocul lunii octombrie, proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2017 - 2030, urmând ca documentul să conțină și o listă cu investițiile prioritare din sector, precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița și un grup nou la Complexul Energetic Oltenia, precizează Andrei Maioreanu (foto), secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Agerpres. "România are acum o strategie energetică aprobată în anul 2007, care cuprindea perioada 2007-2020. În anul 2016, Ministerul Energiei, condus atunci de un tehnocrat, a elaborat un proiect de strategie, având în vedere noile condiții de dezvoltare a pieței și a tehnologiei, precum și angajamentele la nivelul Uniunii Europene. Acest proiect a fost avizat pozitiv de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Energiei și a fost înaintat Ministerului Mediului, pentru avizul de mediu", precizează Andrei Maioreanu.
 
Potrivit acestuia, ministerul și-a propus actualizarea proiectului în concordanță cu programul de guvernare, iar, la finele lunii iulie, ministrul de resort, Toma Petcu, a emis un ordin de constituire a unui grup de lucru în acest sens.
 
"Din acest grup de lucru fac parte cei trei secretari de stat din minister, precum și reprezentanți ai ANRE, ANRM, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, cele două complexuri energetice, Transelectrica, Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, precum și Academia Română. Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc pe 31 august", a precizat Maioreanu, care este și coordonatorul grupului de lucru.
 
Oficialul ministerial a mai arătat că obiectivul este actualizarea strategiei până la jumătatea lunii octombrie, urmând ca proiectul să fie dezbătut și aprobat prin procedură parlamentară, după modificarea Legii energiei, care, în forma actuală, stabilește că strategia energetică se adoptă prin hotărâre de Guvern.
 
"Aprobarea prin procedură parlamentară înseamnă un plus valoare. Vor fi consultate partidele politice, companiile, sindicatele, mediul academic", a arătat Maioreanu.
 
Potrivit acestuia, actualizarea strategiei era necesară, întrucât proiectul existent a ținut cont cu preponderență de obiectivele exprimate la nivelul Uniunii Europene și mai puțin de obiectivele sistemului energetic românesc.
 
"Proiectul existent nu reflectă o dorință de dezvoltare a domeniului, ci se axează mai mult pe conservarea și restrângerea domeniului de activitate. De asemenea, nu oferă o listă de investiții noi la nivel național. Proiectul prezintă inexact, incomplet și incoerent unele situații actuale, precum starea rezervelor primare de energie, de exemplu cele de lignit sau huilă. Mai exact, au fost trecute situații fără să fi fost făcută o analiză foarte clară. Totodată, proiectul nu arată starea tehnică a sistemului de producție și transport al tuturor formelor de energie. Lipsesc două obiective foarte importante pe care noi le propunem: creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor primare naționale și asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii. În acest scop, urmează să continuăm programul de electrificare și dezvoltarea și rentabilizarea sistemelor de termoficare", a subliniat secretarul de stat.
 
El a susținut că România poate să ducă la îndeplinire condițiile asumate în fața Uniunii Europene prin mixul energetic propriu.
 
"Noul proiect de strategie se va baza pe aceste obiective: securitate energetică, îmbunătățirea eficienței energetice, investiții, protecția mediului. Trebuie să prioritizăm ce ne propunem ca investiții și va exista o listă de obiective de investiții foarte importante. Spre exemplu, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița și grupul nou de 600 de MW de la Rovinari — cu siguranță aceste obiective de interes național se vor regăsi în strategia energetică, mergând cu analiza până la identificarea clară a surselor de finanțare", a continuat Maioreanu.
 
Totodată, strategia va ține cont de programele de investiții ale fiecărei companii în parte.
 
"România este deja cunoscută și recunoscută ca furnizor de securitate energetică în regiune. Nu facem altceva decât să ne consolidăm această poziție. Preocuparea la nivelul Guvernului este ca această strategie să fie pusă în aplicare cât mai repede posibil", a mai declarat Andrei Maioreanu.
 
În noiembrie 2016, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.
 
"Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiștilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experți din domeniu și mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăsește în ideile exprimate în acest document. E demn de reținut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât și pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi și să ne putem construi scenarii solide pentru direcțiile pe care ni le dorim în viitor", spunea atunci ministrul tehnocat al Energiei, Victor Grigorescu.
 
Strategia Energetică a României lansată în consultare la finele anului trecut avea cinci obiective fundamentale: securitate energetică, piețe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată și sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanță energetică și protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice.
 
Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate anul trecut de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producția internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară.
 
Investițiile necesare în sectorul energetic românesc se ridicau la 1,5 — 2 miliarde de euro pe an, potrivit acelorași date preliminare.

DB Global Technology inaugureaza un hub tehnologic

A Bank Is A Technology Company – Kim Hammonds, COO Deutsche Bank