România face parte dintre statele membre UE în care procentul discursurilor ilegale de incitare la ură eliminate din mediul online de companiile IT depășește media europeană (76,2% vs. 70%), precizează https://ec.europa.eu. Aceasta este una dintre constatările celei mai recente evaluări a Codului de conduită pe această temă, publicată de Comisia Europeană vineri, 19 ianuarie. Totodată, ea arată că firmele își îndeplinesc în mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea acestor discursuri în 24 de ore, dar că mai sunt și aspecte de soluționat, cum ar fi furnizarea unui feedback sistematic utilizatorilor. „Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conținut rasist și xenofob. În prezent, Codul de conduită se dovedește a fi un instrument util de combatere rapidă și eficientă a conținutului ilegal. Acest lucru demonstrează că, atunci când există o colaborare strânsă între companiile din domeniul tehnologiei, societatea civilă și factorii de decizie, putem să obținem rezultate și, în același timp, să păstrăm libertatea de exprimare. Aș dori ca, în același fel, companiile de IT să manifeste o fermitate similară și în alte chestiuni importante, cum ar fi combaterea terorismului sau a condițiilor de utilizare nefavorabile pentru utilizatorii lor”, precizează Vĕra Jourová (foto), comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.
 
În România, au fost raportate 63 de cazuri în perioada de monitorizare pentru a treia evaluare (6 noiembrie - 15 decembrie 2017). Pe ansamblul Uniunii, au fost trimise 2.982 de notificări, dintre care 1.802 de către utilizatorii obișnuiți și 1.180 de raportori de încredere (trusted flaggers). Compania Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.408), urmată de Twitter (794) și YouTube (780). Notificările de discursuri de incitare la ură au fost transmise de 33 de organizații și 2 autorități naționale.
 
Rata de eliminare a discursurilor a crescut constant, de la 28% în 2016, la prima evaluare, la 70% în prezent. În plus, 81% din notificări sunt examinate în primele 24 de ore, cifra lor dublându-se de la prima rundă de monitorizare.
 
În afara de furnizarea de feedback utilizatorilor, mai sunt necesare progrese și în ceea ce privește raportarea situaților notificate și către poliție sau procuratură (doar unul din cinci cazuri notificate companiilor IT fiind și raportate autorităților), precum și anchetarea lor promptă.
 
Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și companii și oferă sprijin financiar și orientări operaționale în domeniu. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autoritățile competente din statele membre și companiile de IT.
 
În plus, Instagram și Google+ au anunțat că aderă și ele la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că și mai mulți actori vor face obiectul acestuia.
 
Etape următoare
 
Comisia va continua să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizațiilor societății civile. și intenționează să-l aplice și la alte platforme on-line. Dacă eforturile nu vor fi continuate sau dacă vor fi încetinite, Comisia va avea în vedere luarea de măsuri suplimentare.
 
Context
 
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul on-line.